După mai bine de o săptămână de „francogeddon“ (sau criză a francului elvețian), în România nu s-a ajuns la nicio soluție concretă pentru protejarea datornicilor. Țara noastră se ferește să ia măsuri radicale, așa cum au făcut ungurii sau croații (de teamă să nu-i supere pe bancheri? Stați liniștiți, dragi autorități, și dacă le-ați cere încă 10% din profit, tot n-ar pleca din România). Nici legea falimentului personal, reapărută în lumina reflectoarelor, nu pare să meargă undeva, mai ales că acum a intervenit și FMI, care se opune vehement. Cei de la BNR încă dau explicații pentru criza francului, deși toată lumea știe că piața valutară-i liberă (etc și etc). Soluții concrete? Ei bine, șase bănci autohtone s-au oferit să convertească în lei creditele în franci ale clienților, în timp ce banca centrală a Elveției a anunțat că ia în calcul trecerea la o politică monetară similară celei din Singapore (variație controlată a monedei naționale - n.r.), ceea ce ar putea echilibra piețele valutare din întreaga lume.

ROMÂNII VORBESC... Conversia în lei a creditelor în franci elvețieni este încă dezbătută aprig de autorități, bănci și clienți. În scenă a intrat și Fondul Monetar Internațional (FMI), a cărui poziție este binecunoscută (sclavii să rămână sclavi - n.r.). Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) Bogdan Olteanu, doar șase bănci din România au fost de acord cu conversia creditelor din franci în lei - „Au propus fie schimbarea creditelor, fie combinarea conversiei în lei cu o reducere a sumei datorate sau cu o reducere a dobânzii plătite. Aici mai este loc de discuții între bănci și clienți, dar eu cred că bancherii pot găsi resurse pentru a lăsa ceva mai mult“. Olteanu a numit și băncile care au adoptat o atitudine prietenoasă în plină criză a francului elvețian: Bancpost, Volksbank, Piraeus Bank, Raiffeisen, Banca Românească și OTP Bank. De altfel, unele dintre ele au luat deja măsuri de sprijinire a clienților, înghețând ratele (prin calcularea lor la cursul leu/franc din decembrie 2014). Aceeași BNR a estimat că instituțiile de credit din țara noastră vor pierde 4,3 miliarde lei (950 milioane euro) dacă se va aplica conversia creditului din franci în lei la cursul la care a fost contractat împrumutul. Săptămâna trecută, șeful Supravegherii din banca centrală, Nicolae Cinteză, avertiza chiar că mai multe bănci ar da faliment dacă transformarea creditelor s-ar face forțat. Ieri, oficialii BNR au mers la Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, pentru a prezenta concluziile negocierilor cu bancherii și a da explicații pentru degringolada (firească, de altfel) din piața valutară.

...ELVEȚIENII FAC Altfel spus, în România, după mai bine de o săptămână de panică, încă se discută, așa că suntem nevoiți să căutăm soluții în alte părți. Iar un licăr de speranță vine chiar de unde a pornit totul, din Elveția. Banca centrală din Țara Cantoanelor a anunțat ieri că este pregătită să intervină în piață pentru a relaxa politica monetară, după ce, la jumătatea lui ianuarie, a renunțat la plafonul minim de 1,2 franci/euro. „Va mai trece o perioadă până când piețele valutare se vor echilibra. Noi luăm în calcul o analiză amănunțită a politicii monetare din Singapore, care permite monedei naționale să fluctueze față de valutele principalilor parteneri comerciali într-o bandă care nu este făcută publică. Exemplul Danemarcei, unde cursul coroană/euro este fix, nu-i potrivit pentru Elveția“, a spus vicepreședintele instituției, Jean-Pierre Danthine. După ce BNE a renunțat la plafonul de 1,2 franci/euro, moneda elvețiană s-a apreciat cu 38% față de dolar și cu 41% față de euro.