Chiar dacă românii vor să consume pește indigen, producția internă este departe de ceea ce se producea înainte de anii '90, când în piscicultura românească se obțineau în jur de 50.000 de tone de pește, a declarat, la Tulcea, Gheorghe Văcaru, consilier în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional de Pescuit (POP) din cadrul Ministerului Agriculturii. "Anul trecut s-au produs un pic peste 10.000 de tone de pește în pescăria de apă dulce din România. S-a simțit și criza în piscicultură, însă ușor-ușor a început să crească și mă aștept ca măcar jumătate, dacă nu toate proiectele finanțate prin POP 2007-2013 să aibă succes. Numai în aceste ferme se poate obține un spor de producție de 30 - 40%. De altfel, una dintre țintele POP a fost de a crește producția de acvacultură cu 40%, raportat la anul de referință 2005, când producția era undeva la 8.000 de tone de pește", a subliniat Văcaru. În opinia acestuia, implementarea unor proiecte de acvacultură cu ajutorul POP 2007-2013 va avea influențe pozitive în următorii 3-4 ani asupra consumului de pește, începând chiar cu anul 2015, pentru că se așteaptă ca aceste ferme să intre efectiv în producție. România are licențiate pentru activitatea de acvacultură în jur de 100.000 de hectare de luciu de apă, însă nu toate fermele produc pentru piață. Foarte multe ferme din jurul Bucureștiului, chiar și din Delta Dunării, au ca principală activitate pescuitul sportiv. "În sectorul agricol sunt undeva la 1.800 de hectare de luciu de apă, iar activitatea de bază este pescuitul sportiv, care a devenit o adevărată industrie în România, dar există și zone unde producția de pește a rămas importantă, și mă refer la județele din nordul Moldovei, respectiv Botoșani, Iași, Suceava, unde se produce pește comparabil cu cantitățile de dinainte de 1989", a adăugat piscicultorul Gheorghe Văcaru. Potrivit sursei citate, punerea în valoare a fermelor și modernizarea fermelor piscicole existente ar trebui să fie unul dintre obiectivele principale ale viitorului Program Operațional pentru Pescuit. "Acvacultura este în creștere. Piața peștelui și consumul de pește la nivel mondial sunt în creștere, iar în UE întâlnim cel mai mic ritm de creștere a acvaculturii, principalul factor limitativ fiind terenul. În schimb, la noi este un paradox: avem spațiul amenajat pentru piscicultură, dar nu este pus în valoare", a adăugat consilierul MADR.

România are la ora actuală în jur de 580 - 600 de unități piscicole de dimensiuni ce variază de la 1.000 mp până la 1.000 de hectare. Este surprinzător însă că județele din nordul Moldovei (Botoșani, Iași Suceava) asigură 30-40% din producția din acvacultură a României. Înainte de 1989 erau mult mai puține unități piscicole pentru că erau de dimensiuni mult mai mari și produceau mult mai mult pește. Un lucru îmbucurător este faptul că a crescut semnificativ producția internă de păstrăvi în România, fiind de peste patru ori mai mare decât înainte de anii '90. Cu toate acestea, România încă importă masiv păstrăv din Turcia.

La nivel mondial, China este cel mai mare producător de pește din acvacultura de ape dulci, în statisticile FAO existând China și pe urmă graficele cu restul lumii. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează, în perioada 15-18 octombrie 2014, o vizită la beneficiari ai proiectelor finanțate din Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din județele Călărași, Tulcea și Constanța, acestea fiind identificate ca exemple de bună practică.