Toţi miniştrii tunisieni membri ai partidului fostului preşedinte înlăturat Zine El Abidine Ben Ali, bănuiţi de ”crime împotriva Tunisiei”, au demisionat din partid. Agenţia de presă tunisiană TAP indicase că miniştrii reprezentând Adunarea Constituţională Democratică /RCD/ au urmat exemplul preşedintelui interimar Foued Mebazaa şi al premierului Guvernului de tranziţie, Mohammed Ghannouchi. Manifestanţii şi o parte a opoziţiei au contestat vehement prezenţa a opt membri ai fostei echipe a lui Ben Ali în posturi-cheie ale Guvernului de tranziţie format luni, respectiv la Interne, Apărare, Externe şi Finanţe. Pe de altă parte, 33 de membri ai familiei lui Ben Ali au fost arestaţi în ultimele zile, pentru ”crime împotriva Tunisiei”. Postul public de televiziune nu a precizat numele persoanelor arestate sau gradul lor de rudenie cu fostul preşedinte tunisian, care a fugit, vineri, în Arabia Saudită, după o lună de revolte populare.

Televiziunea tunisiană a difuzat imagini cu numeroase bijuterii, ceasuri şi carduri bancare internaţionale, stilouri-pistol, confiscate cu ocazia arestărilor, la date neprecizate. O anchetă judiciară privind achiziţionarea ilegală de bunuri, plasamente financiare ilegale în străinătate şi exportul ilegal de valută a fost iniţiată miercuri, de justiţia tunisiană, împotriva preşedintelui înlăturat şi a familiei acestuia. Franţa anunţase blocarea eventualelor operaţiuni financiare suspecte referitoare la eventuale averi tunisiene în Franţa. Ieri, ministrul Bugetului, Francois Baroin, a indicat că a fost informat în legătură cu operaţiuni suspecte asupra averilor în Franţa ale fostului preşedinte tunisian, însă a refuzat să precizeze dacă este vorba despre evaziuni sau export ilegal de valută. Deocamdată, nu a fost angajată nicio procedură financiară. La rândul ei, Elveţia a decis blocarea eventualelor conturi ale fostului preşedinte tunisian şi ale anturajului acestuia. Aceste măsuri sunt doar o picătură în marea de averi pe care Ben Ali şi anturajul acestuia le-ar fi acaparat în Tunisia, recurgând la diferite alianţe, corupţie, ameninţări şi şantaj, în cei 23 de ani de veritabilă domnie absolută.