Azerbaidjanul a acuzat, ieri, Armenia că a ucis cinci soldaţi ai săi, într-un incident la frontiera dintre cele două ţări, la o zi de la anunţul Erevanului potrivit căruia trei soldaţi ai săi au fost ucişi de azeri. Patru militari ai forţelor armate ale Azerbaidjanului au fost ucişi în cursul nopţii şi un altul a murit ulterior, după ce armenii au deschis focul la frontieră, a afirmat ministerul azer al Apărării. ”Aceste schimburi de focuri au avut loc în timp ce un grup de sabotori armeni a încercat să treacă de liniile armatei azere, în nord-vestul ţării”, a precizat ministrul. Anterior, Armenia a acuzat armata azeră că a ucis trei soldaţi armeni în timpul unei incursiuni în Nagorno Karabah, regiune separatistă cu majoritate armeană în Azerbaidjan, devenită enclavă controlată de Armenia, în urma unui conflict armat după dezmembrarea URSS.

Aflată luni în vizită la Erevan, în cadrul unei turneu diplomatic în Caucaz, urmând să ajungă astăzi la Baku, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, s-a declarat foarte îngrijorată de tensiunile intensificate între Armenia şi Arzebaidjan. ”Utilizarea forţei nu va rezolva conflictul din Nagorno Karabah, deci forţa nu trebuie folosită”, a subliniat aceasta. La sfârşitul lui aprilie, preşedintele armean, Serge Sarkissian, a avertizat Azerbaidjanul, promiţând o reacţie corespunzătoare a armatei armene în incidentele repetate dintre cele două state. Schimburi de focuri între trupele armene şi cele azere au loc în mod frecvent de-a lungul frontului din Nagorno Karabah, dar s-au produs şi în alte regiuni frontaliere. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europea (OSCE), implicată în negocierile de pace, le-a cerut celor două state să se abţină de la o eventuală escaladare a tensiunilor.

Alipit Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, în urma unui război soldat cu 30.000 de morţi şi sute mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În 1994 s-a semnat un armistiţiu dar Erevanul şi Baku nu reuşesc să ajungă la un acord privind statutul regiunii, care a rămas o sursă de tensiuni în Caucazul de Sud, regiune strategică, situată între Iran, Rusia şi Turcia.