Comisia Europeană s-a declarat pregătită vineri să 'analizeze' o cerere de ajutor din partea Ungariei pentru finanțarea protecției frontierelor, reamintind în același timp că solidaritatea europeană în fața crizei migratorii nu este 'un meniu a la carte', relatează AFP. Ungaria a anunțat joi că a cerut Bruxellesului să îi ramburseze jumătate din cele 800 de milioane de euro pe care afirmă că a fost nevoită să le cheltuiască pentru a proteja frontiera externă a Uniunii Europene, incluzând construcția unui gard de securitate, una din măsurile controversate ale politicii migratorii a premierului Viktor Orban. Guvernul ungar susține că este vorba de o chestiune de 'solidaritate europeană' de care UE trebuie 'să dea dovadă concret' și că și alte țări au beneficiat de sprijin financiar. Comisia Europeană a transmis în mai multe rânduri că poate susține gestionarea frontierelor externe ale UE prin finanțarea unor măsuri de supraveghere sau echipamente, dar că nu va finanța construcția de garduri. Interogat de AFP în privința solicitării Budapestei, executivul european a răspuns vineri că Ungaria a primit deja un sprijin financiar pentru frontierele sale în contextul crizei imigrației. "Dacă Ungaria cere acum un sprijin suplimentar, Comisia este pregătită să examineze rapid o astfel de solicitare", a spus o purtătoare de cuvânt. Executivul european este dispus "să furnizeze asistență corespunzătoare, dacă situația o cere, pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE prin respectarea dreptului european", a adăugat ea.

Însă "nu trebuie să uităm că solidaritatea este o cale cu două sensuri" și că "nu este un meniu a la carte", a mai spus purtătoarea de cuvânt. Ungaria s-a făcut remarcată în ultimii doi ani prin opoziția sa frontală la politica europeană privind migrația, refuzând în special să aplice un plan comunitar de repartiție a solicitanților de azil din Italia și Grecia, decisă în 2015 pentru a ajuta aceste două țări aflate în prima linie în criza migrației. Budapesta și Bratislava au atacat în justiție acest așa-numit plan de 'relocalizare', care prevede cote obligatorii de primire de solicitanți de azil pentru țările din UE. Curtea de Justiție a UE ar urma să se pronunțe în acest caz pe 6 septembrie. Orban a dispus construirea unui gard de sârmă ghimpată la cei 175 de km de frontieră cu Serbia (sud) în vara lui 2015, apoi la cea mai mare parte a frontierei cu Croația (sud).

Budapesta a finalizat în 2017 construcția unui al doilea gard securizat la frontiera cu Serbia, în paralel cu cel de sârmă ghimpată, echipat cu camere termice și sisteme de alarmă.

Aceste garduri reprezintă una din măsurile anti-imigrație ale Ungariei care au stârnit criticile reprezentanților UE și ale organizațiilor de apărare a drepturilor omului.