SUA au oferit un termen-limită negociatorilor europeni, ce expiră la sfîrşitul săptămînii, pentru a convinge Iranul să îşi suspende activitatea nucleară, în caz contrar fiind nevoite să recurgă la sancţiuni împotriva regimului de la Teheran. Iranul a respins, miercuri, orice sistare a acestui tip de activităţi. Preşedintele Mahmud Ahmadinejad a declarat într-un discurs rostit la Nazarabad, la circa 85 de kilometri la vest de Teheran, că "poporul iranian este unul dintre cele mai iubite şi puternice din lume", a adăugat şeful statului iranian.

Iranul riscă sancţiuni din partea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite deoarece persistă în refuzul de a accepta să îşi suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului. "Occidentalii sînt ostili dezvoltării poporului iranian, pentru că nu vor ca Iranul să fie un model pentru celelalte popoare. Ei nu ne vor progresul, pentru că ştiu că vom deveni cea mai mare putere mondială", este de părere preşedintele iranian. "Occidentalii nu vor putea obţine prin negocieri ceea ce nu au putut obţine prin ameninţare", a mai declarat acesta.

Coreea de Nord, pe urmele Iranului

Suspectată că îşi duce politica externă în funcţie de gradul de atenţie care i se acordă, Coreea de Nord riscă să inflameze din nou politica mondială. Anunţul regimului de la Phenian referitor la planurile de efectuare a altor teste nucleare ar putea avea legătură cu posibila desemnare a candidatului sud-coreean ca succesor al lui Kofi Annan în funcţia de secretar-general al Naţiunilor Unite, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă. Răspunzînd la o întrebare în Parlamentul European, Javier Solana a declarat că este foarte îngrijorat de anunţ, dar a precizat că nu-şi poate explica de ce acesta a fost făcut într-un asemenea moment.

Ministrul sud-coreean al Afacerilor Externe, Ban Ki-moon, ar putea fi desemnat următorul secretar general al Naţiunilor Unite pe data de 9 octombrie, după ce un vot informal a indicat o preferinţă clară în favoarea sa. Coreea de Sud şi Coreea de Nord se află, oficial, încă în război, după ce conflitul armat dintre anii 1950 - 1953 s-a încheiat cu un armistiţiu. Coreea de Nord a generat crize diplomatice şi în trecut, pentru a atrage atenţia asupra pretenţiilor sale. Anunţînd, marţi, că plănuieşte noi teste nucleare, regimul de la Phenian a argumentat că a fost forţat să ia această măsură de "declaraţia de război" a administraţiei de la Washington, care a ameninţat cu sancţiuni economice. Un oficial american din Departamentul Apărării a declarat că Statele Unite au detectat activitate la posibilele instalaţii de testare din Coreea de Nord, ce ar putea indica o pregătire a unui test nuclear. Analiştii sînt de părere că regimul de la Phenian ar putea fabrica o bombă nucleară, însă îi lipseşte tehnologia de a o face suficient de mică pentru ca să poată fi transportată de o rachetă.

Precum în cazul Iranului, Rusia face notă disonantă în încercările de detensionare a crizelor. "Rusia negociază direct cu liderii nord-coreeni pentru a-i convinge să renunţe la efectuarea unui test nuclear", a declarat joi, la Varşovia, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghie Lavrov. Anterior, acesta sublinia caracterul inadmisibil al acţiunilor de acest gen, care nu poate decît să agraveze situaţia şi să complice reluarea negocierilor multilaterale. La negocieri participă cele două Corei, Statele Unite, Japonia, Rusia şi China. Coreea de Nord refuză să participe din noiembrie 2005. Nici membrii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite nu a reuşit să obţină un acord privind răspunsul care ar trebui dat Coreei de Nord. Deşi membrii Consiliului de Securitate sînt de acord că ameninţarea nord-coreeană este inacceptabilă, există divergenţe în legătură cu modalităţile de a împiedica testul nuclear. Consiliul de Securitate a reluat, ieri, discuţiile la nivelul experţilor, desemnaţi să analizeze un proiect nipon, care cere regimului de la Phenian să renunţe la test şi să revină fără alte condiţii la masa negocierilor.