Cheltuielile exorbitante ale Greciei pentru achiziţii militare au contribuit la creşterea datoriei naţionale a acestei ţări mediteraneene, grav afectate de criza economică, a explicat „Wall Street Journal”, în ediţia electronică. Grecia cheltuieşte peste un miliard de euro pe două submarine din Germania, intenţionează să achiziţioneze şase fregate şi 15 elicoptere militare din Franţa, iar în ultimii ani a cumpărat peste douăzeci de avioane F16 din SUA, în valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Aceste contracte militare demonstrează cum Germania şi alţi creditori ai autorităţilor de la Atena au beneficiat într-o oarecare măsură de nechibzuinţa acesteia.

Grecia, care are o populaţie de doar 11 milioane de locuitori, este principalul importator de arme convenţionale din Europa, situându-se pe locul al cincilea în lume, după China, India, Emiratele Arabe Unite şi Coreea de Sud. Cheltuielile sale militare sunt cele mai mari din UE ca procent din PIB. Acestea reprezintă unul dintre factorii cau au condus la creşterea exorbitantă a datoriei sale naţionale. În luna mai, departamentul pentru infracţiuni economice din Grecia a început investigarea tuturor contractelor de armament din ultimul deceniu, în valoare totală de 16 miliarde de euro, pentru a stabili dacă oficialii de la Atena au plătit prea mult sau a cumpărat echipament care nu îi era necesar. Totodată, procurorii germani anchetează oficialii greci au primit mită în legătură cu afacerea submarinelor. În mai, directorul executiv al companiilor germane care contribuie la construcţia de submarine, Ferrostaal AG, a demisionat.

Înrăutăţirea relaţiilor cu Turcia a contribuit la creşterea cheltuielilor Greciei pentru achiziţionarea de armament. Astfel, descoperirea unor resurse petroliere în nordul Mării Egee şi neînţelegerile cu privire la apele teritoriale şi spaţiul aerian au devenit sursa unor numeroase altercaţii între cele două ţări, care în 1996 erau pe punctul de a intra în război din cauza unui incident legat de o navă tucă ce naviga în jurul unei insule greceşti nelocuite. La sfârşitul acelui an, Grecia a anunţat un program pe zece ani de modernizare a serviciilor sale armate, în valoare de aproximativ 17 miliarde de dolari.

La rândul său, Bulgaria grav afectată de criză face toate eforturile pentru a mări taxele. „Taxele în Bulgaria nu vor fi majorate nici în anul 2011, nu vom tăia nici pensiile, nici salariile”, a declarat duminică ministrul finanţelor Simeon Diankov. Prezent într-o emisiune a postului naţional de radio, acesta a motivat decizia prin faptul în urma majorării taxei pe valoare adăugată în România, românii au asaltat magazinele din oraşul bulgăresc Ruse, aşa cum au făcut şi grecii cu cele din sudul Bulgariei. Potrivit previziunilor Guvernului, la anul economia bulgară va înregistra o creştere de 3%, iar deficitul bugetar va fi de 2,7% din PIB. Demnitarul bulgar a notat că, în ultimele luni, rata şomajului în Bulgaria a scăzut cu 9% şi această tendinţă se va păstra cel mai probabil până în luna octombrie, la închiderea sezonului. Ministerul Finanţelor şi-a redus personalului cu 19%. Reforma în sistemul sanitar este în curs de desfăşurare, a început şi cea din sistemul de pensii, a mai spus Simeon Diankov. În opinia sa, Guvernul a redus suficient cheltuielile bugetare şi acum trebuie să se concentreze asupra creşterii veniturilor. Ministrul finanţelor bulgar crede că Bulgaria nu are nevoie de un împrumut de la Fondul Monetare Internaţional.