Degringolada din zona euro nu este singura cauză pentru creşterea incertitudinilor macroeconomice din România, nesiguranţa de pe scena politică şi perspectivele îngrijorătoare privind disciplina fiscală şi măsurile de stimulare economică jucând un rol la fel de important, se arată în studiul „Cât de mult a contribuit criza politică la deprecierea leului?”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). „Tendinţa regională era de apreciere, în timp ce leul s-a devalorizat. În cele şase săptămâni care au urmat suspendării preşedintelui, până la începutul lui august, leul s-a depreciat cu 4% în faţa euro, în timp ce zlotul şi forintul s-au apreciat cu trei, respectiv două procente. În absenţa crizei politice, leul ar fi urmat tendinţele regionale şi s-ar fi apreciat sau ar fi rămas constant, dat fiind că banca centrală are o strategie de menţinere a cursului între anumite limite. De remarcat este că scăderea leului a avut loc în ciuda intervenţiei masive a BNR;,fără sprijin, efectul ar fi fost chiar mai mare”, spun cei de la CRPE.