Speranţa unei ieşiri rapide a Belgiei din criza care împiedică de 206 zile formarea unui Guvern a dispărut miercuri, prin respingerea de către separatiştii flamanzi a unui proiect de compromis asupra unei reformări a ţării. Noua Alianţă Flamandă (N-VA) a lăsat, totuşi, poarta deschisă unor schimburi de opinii cu alte partide. N-VA are de făcut observaţii fundamentale asupra notei mediatorului Johan Vande Lanotte, un document de sinteză, de 60 de pagini, care a fost transmis celor şapte partide angajate în negocieri, suspendate din luna octombrie. Partidul naţionalist a transmis aceste observaţii şi celorlalte şase partide, trei de limbă olandeză, şi anume CDV, creştin-democrat, SPA, socialist, şi Groen, ecologist, şi trei francofone, Partidul Socialist (PS), Ecolo (ecologişti) şi CDH, o formaţiune de centru.
Cele şapte partide au avut termen până miercuri să accepte sau nu un raport asupra posibilelor puncte de convergenţă în materie de reformare a instituţiilor, document care le-a fost transmis de senatorul socialist flamand Vande Lanotte, numit mediator, la 21 octombrie, de regele Albert al II-lea. Răspunsul cel mai aşteptat, considerat decisiv, era cel al N-VA, formaţiunea care a formulat cele mai radicale revendicări. Partidul a devenit cea mai importantă formaţiune din Flandra, în urma alegerilor legislative de la 13 iunie, cu 28% din voturi. Miercuri după-amiază, doar cele două formaţiuni de stânga flamande, ecologiştii din cadrul Groen şi socialiştii din cadrul SPA, şi-au dat acordul. Partidul francofon Ecolo a fost primul care a schimbat tonul, afirmând că este pregătit să reia negocierile, cu condiţia să primească precizări privind problemele de finanţare. Partidul Socialist, care a ieşit învingător în alegeri, în tabăra francofonă, a cerut, miercuri seară, o reluare imediată a negocierilor instituţionale şi a făcut apel la formarea, cât mai rapid posibil, a unui Guvern, dar a anunţat amendamente la textul mediatorului. Francofonii cu opţiuni de centru din cadrul CDH s-au declarat, de asemenea, pregătiţi să revină la masa negocirilor, dar cerând şi ei amendamente pentru a clarifica şi echilibra proiectul.
Potrivit liniilor directoare ale documentului lui Johan Vande Lanotte, o parte a celor 130.000 de francofoni ce trăiesc la periferia flamandă a Bruxelles-ului ar urma să îşi piardă privilegiile judiciare şi electorale, în timp ce o altă parte ar urma să continue să se bucure de un statut special, în şase comune de la periferie. O altă revendicare a vorbitorilor de olandeză, care reprezintă 60% din cele 10,5 milioane de locuitori ai ţării, era ca puţin peste un sfert (26%) din impozitul pe venit, adică circa 15 miliarde de euro, care până în prezent erau de competenţa federală, să fie transferate regiunilor. La rândul lor, francofonii, care sunt ultramajoritari la Bruxelles, au obţinut ca dotarea financiară a capitalei să fie ameliorată cu 375 de milioane de euro.