Ştiţi ce sunt acelea “cifrele portocalii”? Nu? Ei bine, cifrele portocalii sunt cele care nu au nicio legătură, dar absolut nicio legătură cu realitatea. Cifrele portocalii sunt prezentate din când în când de către cei din fruntea ţării noastre, similari cu păduchii, dar cu mai puţine picioare, care, fără cea mai mică reţinere, ne explică cum, în România, lucrurile stau excelent. Declaraţia, de zilele trecute, a premierului României este însă chef-d’oeuvre a tuturor statisticilor şi datelor oficiale menite să ne închidă gurile, să ne golească portofelele şi să ne adoarmă spiritele. Micuţul premier şi-a sumeţit gândurile şi a ieşit la rampă perorând victorios despre ieşirea din criză, care ar fi avut loc joi noapte, orele 00.00! Deci, oficial, nu ne mai aflăm în criză! Cu alte cuvinte, suntem afară din criză, ni s-a dat un şut în partea stimulată de obicei pentru a face un pas înainte şi… am ieşit! Cum, nu se simte nimic? Nu se simte mirosul eliberării de criză? Păi, nu prea şi iată de ce: ea, criza, este formată din mai multe elemente pe care aleşii le ignoră cu perseverenţă şi pe care însă noi le ţinem zdravăn sub control pentru simplul motiv că suntem propriii lor actori principali. Câteva exemple elementare? Simplu: cei peste un milion şi jumătate de disponibilizaţi, salariile scăzute, pensiile asemenea, drepturile sociale încălcate, sclavie legalizată prin însuşi Codul muncii etc. Fruntea aleşilor susţine însă, sus şi tare, că s-a terminat cu criza! Noi? Ne târâm înainte zilele, râdem de perlele aleşilor, plângem în pumni în faţa dorinţelor devenite de neîndeplinit ale copiilor şi căscăm gura la gaura din stratul de ozon, combătând, precum Moromete în poiana lui Iocan, politica, suferinţele, societatea, mondenul, viaţa…