Dacă în ultimii ani, evoluţia economică i-a făcut să creadă că pot reuşi să-şi facă viaţa mai bună prin propriile forţe, românii nu par să mai aibă aceeaşi atitudine faţă de muncă şi pe vremuri de criză. Speriaţi de disponibilizările în masă efectuate pînă acum, dar şi de previziunile economice deloc încurajatoare pentru tot restul anului, salariaţii români nu mai cred că pot reuşi doar prin muncă. Cel puţin aceasta este concluzia unui sondaj realizat de Institutul Gallup, care arată că prea puţini sînt cei care se declară încrezători în 2009 că pot reuşi muncind asiduu. În cifre, majoritatea românilor, adică 54%, susţin în prezent că nu pot reuşi prin muncă asiduă, de două ori mai mulţi decît în 2005. Potrivit studiului, acest rezultat este explicat prin strînsa relaţie între atitudinea respondenţilor faţă de viitorul lor economic şi încrederea lor în mobilitatea socială. Respondenţii care susţin că economia României merge mai rău sînt mai puţin înclinaţi să creadă că dacă vor munci asiduu vor reuşi. Acelaşi lucru este valabil pentru cei care susţin că standardele lor de viaţă scad drastic. Studiul indentifică această relaţie în sondajul din aprilie, dar nu o regăseşte în mai 2007, în timpul creşterii economice a României. Gallup a mai descoperit că, dacă în iulie 2005, respondenţii care declarau că viitorul lor economic se înrăutăţeşte, totuşi aceştia erau mai înclinaţi să creadă că vor reuşi dacă vor munci din greu. Studiul Gallup se referă şi la corupţia în afaceri şi la nivel guvernamental, concluzia fiind că percepţia în ambele domenii este relativ neschimbată faţă de 2005 - opt din zece respondenţi considerînd că fenomenul corupţiei este larg răspîndit în domeniul afacerilor şi cel guvernamental. În iulie 2005, ca şi în mai 2007, respondenţii care erau de acord că fenomenul corupţiei este răspîndit în cele două domenii erau mai înclinaţi să creadă că pot reuşi prin muncă asiduă. În aprilie 2009, în plin declin economic, această relaţie s-a inversat. Gallup a comparat şi încrederea românilor în Guvern, în sistemul judiciar şi tribunale, precum şi în instituţiile financiare şi bănci. Nici una dintre aceste variabile nu are un efect consistent asupra atitudinilor faţă de mobilitatea socială aşa cum este cazul percepţiei respondenţilor faţă de viitorul lor economic. Dacă atitudinea faţă de economie va continua să se deterioreze, la fel se va întîmpla şi cu atitudinea faţă de mobilitatea socială şi, probabil, faţă de productivitatea muncii. Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 1.000 de români, în perioada iulie 2005 - aprilie 2009, în România, cu o marjă de eroare de 3,75 de puncte procentuale.