Proiectul oleoductului Constanţa-Trieste este blocat de Croaţia, care nu şi-a plătit taxa de participare de 50.000 euro, spre deosebire de ceilalţi doi membri ai consorţiului, România şi Serbia, a declarat, ieri, secretarul de stat din Ministerul român al Economiei, Tudor Şerban. „Fiecare ţară participantă la proiect, România, Serbia şi Croaţia, trebuia să plătească o taxă de participare, de 50.000 euro, pe care Croaţia nu a plătit-o. Noi am plătit-o. Din această cauză, vrem să rugăm Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să trimită o scrisoare către Ambasada României din Croaţia, pentru a cere lămuriri (companiei Janaf din Croaţia). Ne-am putea adresa direct companiei croate, însă consider că e mai protocolar aşa”, a precizat Tudor Şerban, subliniind că Republica Kazakhstan este foarte interesată în a participa la acest proiect. De asemenea, într-un interviu acordat zilele acestea de Tudor Şerban în Trend Capital din Kazakhstan, în urma vizitei din această ţară, secretarul de stat din ministerul român al economiei a spus: “Din punctul nostru de vedere, Kazakhstan va putea participa la acest proiect, alături de România. Dacă va participa cu investiţii, atunci automat înseamnă că va avea un pachet de acţiuni din compania de proiect”. “Partea kazahă şi-a anunţat intenţia de participare la negocierile privind acest proiect încă de acum un an. Asta însemnă pentru noi că Republica Kazakhstan este interesată în a participa la acest proiect. În prezent, proiectul oleoductului Constanţa-Trieste este în fază de organizare. Dar, din nefericire, unul dintre participanţii la proiect, Croaţia, a blocat cursul negocierilor şi al activităţilor”, a declarat Şerban. Cea de-a opta Sesiune a Comisiei Mixte interguvernamentale româno-kazahstaneză de colaborare comercial-economică şi tenhico-ştiinţifică s-a desfăşurat în perioada 10-12 septembrie 2009 la Astana, Republica Kazahstan. Delegaţia a fost condusă de Tudor Şerban, secretar de stat la Ministerul Economiei, co-preşedintele părţii române în Comisia Mixtă. În cadrul întîlnirilor, a fost reafirmată disponibilitatea de colaborare în cadrul unor proiecte majore de interes comun, cum ar fi cel al conductei petroliere PEOP (Constanţa-Trieste) şi cel al conductei Nabucco, într-o perspectivă care vizează creşterea în viitor a volumelor de gaze naturale produse de Kazahstan. Au fost identificate noi oportunităţi de colaborare, cum ar fi cele de participare a companiilor româneşti la proiecte importante de infrastructură în Republica Kazahstan. Totodată, s-a convenit ca următoarea Sesiune a Comisiei Mixte să se desfăşoare în 2010, în România. Membrii consorţiului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanţa-Trieste nu au ales încă un director general pentru compania de proiect a oleoductului. Există trei propuneri, cîte una din partea fiecărei ţări, însă niciuna dintre ţări nu cedează la propunerea sa. Din această companie de proiect fac parte Conpet şi Oil Terminal, din partea României, Transnafta, din Serbia, şi Janaf, din Republica Croaţia.

Lungimea totală a conductei - 1.360 km, din care 649 km româneşti

Amintim că reprezentanţi ai României, Serbiei şi Croaţiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru înfiinţarea companiei de proiect a oleoductului PEOP Constanţa-Trieste, iar cea de-a patra ţară, Italia, urma să ia o decizie în privinţa implicării în proiect după instalarea noului Guvern de la Roma. Fiecare ţară va avea o participaţie de 33,3% în cadrul companiei de proiect. Cu Slovenia şi Italia au existat discuţii, însă aceste ţări nu şi-au desemnat companii care să facă parte din proiect. Directorul şi membru în Consiliul de Administraţie al Janaf din Republica Croaţia, Vladimir Vrankovic, susţinea la acea vreme că dacă Italia şi Slovenia nu se implică în proiect, atunci Constanţa-Trieste nu se mai face. La data semnării acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazakhstan şi Azerbaidjan şi-au arătat interesul pentru a deveni cel puţin furnizori în proiect şi chiar investitori. Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 acţiuni, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de o sută de lire. Conpet şi Oil Terminal vor avea cîte 350 de acţiuni, în valoare de 35.000 lire sterline fiecare, şi Transnafta şi Janaf vor avea câte 700 de acţiuni, în valoare de 70.000 lire. Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro şi va fi operaţional în doi, trei sau chiar patru ani.

Studiul de fezabilitate pentru construcţia oleoductului, efectuat de un consorţiu coordonat de către Hill International UK, prezintă trei posibile variante de capacitate de transport pentru conductă, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an. Costurile pentru modernizarea şi mărirea capacităţii terminalului Constanţa sînt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an şi 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru construcţia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an şi 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an. Lungimea totală a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul României 649 kilometri, al Serbiei - 208 km, al Croaţiei - 423 km, al Sloveniei - 29 km şi al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, România ar putea beneficia din taxe şi tarife de încasări de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an şi de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consorţiul coordonat de către Hill International UK pentru o perioadă de viaţă a conductei de 20 de ani.