Alegătorii croaţi au votat, ieri, în primele alegeri europene. Liderii acestei foste republici iugoslave, independente din 1991, au afirmat că alegerea celor 12 deputaţi croaţi, care se vor alătura celor 754 ai Parlamentului European, reprezintă “un moment istoric” şi au cerut populaţiei să nu care cumva să nu vină la vot. Dar după zece ani de la începutul procesului de integrare în UE, croaţii s-au săturat de negocierile de aderare, însoţite de reforme adeseori dureroase, cum ar fi privatizarea sau restructurarea şantierelor navale, care au condus la numeroase concedieri. În această ţară în care, potrivit sondajelor, un croat din doi susţine integrarea în UE, analiştii se aşteaptă la o participare scăzută, chiar mai mică de 44%, înregistrată la referendumul pentru aderarea la UE din 2012.

După ce a votat, premierul Zoran Milanovici a estimat că rata de participare se va ridica la media europeană pentru astfel de scrutinuri. În 2009, rata de participare în cele 27 de state membre UE a fost de 43%. La patru ore de la deschiderea urnelor, votaseră doar 5,98% dintre cei 3,7 milioane de alegători, faţă de 11,5% care se prezentaseră la urne în cadrul referendumului din 2012, potrivit Comisiei Electorale Centrale. În cadrul scrutinului, coaliţia de centru-stânga, aflată la putere, ar urma să câştige şase mandate, iar două formaţiuni de opoziţie celelalte şase. Deputaţii aleşi vor avea un mandat de doar un an, deoarece Parlamentul European va fi reînnoit în 2014.

După Slovenia, care a aderat la UE în 2004, Croaţia este a doua dintre cele şase foste republici iugoslave care se integrează în blocul european. Celelalte patru, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, sunt în diverse stadii ale procesului de aderare.