Una dintre cele mai surprinzătoare producţii cinematografice ale anului 2012 şi care a ajuns şi pe marile ecrane constănţene, în această perioadă, este „The Impossibile” („Paradis spulberat”). Pare greu de crezut că un film cu un buget nu foarte mare, sub semnătura regizorală a unui spaniol, Juan Antonio Bayona, poate cuprinde atât de sugestiv dimensiunea apocaliptică a tsunamiului asiatic din 26 decembrie 2004, când aprox. un sfert de milion de oameni din 14 ţări au pierdut lupta cu furia apelor dezlănţuite.

Dramă cu accente horror, filmul se înscrie în categoria celor care declanşează emoţii puternice şi greu de controlat chiar şi în cazul spectatorului ajuns întâmplător în sala de cinema, fără a se documenta în prealabil asupra sinopsisului acestei producţii. În această situaţie, surpriza este una de proporţii, pentru că privitorul este introdus direct în acţiune, în vâltoarea evenimentelor care se succed cu repeziciune, cadrele fiind dinamice, sub semnul tensiunii şi al emoţiilor extreme: consternare, frică, neputinţă, curaj, luptă pentru supravieţuire, speranţă... Dincolo de valoarea documentară a acestui film atât de ancorat în realitate, merită remarcată măiestria regizorală cu care Bayona pune accentul pe valorile familiale, pe spiritul uman. Talazurile dezlănţuite dezbină pentru totdeauna familii, dar aduc laolaltă străini, uniţi prin suferinţă, în acel spirit de solidaritate natural şi pe cale de dispariţie în societatea de azi. Este impresionant de văzut oameni care au pierdut tot, dar care nu ezită să îşi ofere ajutorul celor aflaţi în situaţii similare sau care mai au o speranţă de a recupera ceva din „Paradisul pierdut”, din lucrurile de altădată, care li se păreau normale în viaţa lor, dar care, odată pierdute, devin nepreţuite. Astfel, filmul poate fi văzut şi ca o invitaţie la bunătate, curaj, compasiune... Oricum, este genul de peliculă care se trăieşte intens nu doar de actorii care dau viaţă unor personaje extraordinar de reale, ci şi de spectatorii instalaţi în sala de cinema, pentru care fotoliile confortabile devin brusc incomode, trăind senzaţia neputinţei. Este un film educativ, axat pe adevăratele valori umane, care declanşează în fiecare privitor sentimente mai bune, umane, dorinţa firească de a fi de ajutor atunci când semenii au nevoie. O lecţie...

Tradus, poate, insuficient de puternic - „The Impossible” („Paradis spulberat”) - filmul aduce în atenţie impresionanta dramă a unei familii americane - Maria (Naomi Watts), Henry (Ewan McGregor) şi cei trei copii - venită să îşi petreacă sărbătorile de iarnă în exotica Thailandă. Atmosfera relaxantă, de vacanţă perfectă în acest paradis tropical, este brusc curmată de un val ucigaş care se anunţă cu un zgomot asurzitor. Naomi Watts joacă excelent rolul mamei celor trei băieţi - aceasta, fiind, de altfel, nominalizată la premiile Oscar pentru cea mai bună actriţă - eclipsând, poate, prestaţia lui Ewan McGregor, în rolul lui Henry. Una din surprizele peliculei o constituie băiatul cel mare, Lucas, care este jucat impresionant de Tom Holland, debutant pe marele ecran şi care îl transformă pe Lucas într-un erou veritabil.

Filmul are nota 7,7 pe imdb.com de la peste 31.000 de useri.