Lupta împotriva corupției are consecințe neașteptate asupra economiei, încetinind puternic investițiile, în contextul în care oficialii evită să semneze pentru aprobarea unor proiecte, pentru a nu deveni ținte ale procurorilor, titrează Reuters. „Pe termen lung, acțiunile anticorupție vor aduce beneficii enorme României. Momentan, însă, acțiunile justiției încetinesc investițiile private și semnarea unor contracte public-private. Chiar și așa, oamenii de afaceri consideră că lupta anticorupție trebuia să înceapă de mai multă vreme. Trebuia dat un semnal“, spune reprezentantul Deloitte România Ahmed Hassan, citat de Reuters. Și Consiliul Fiscal remarcă faptul că cheltuielile de capital public continuă să fie foarte scăzute. „Multe autorităţi ştiu că au probleme în ceea ce priveşte contractele, iar ritmul de lucru şi de aprobare a proiectelor este încetinit, pentru că se tem de justiţie“, notează și președintele CF, Ionuț Dumitru. La rândul său, șeful Consiliului Investitorilor Străini, Mihai Bogza, apreciază că, în ultimii ani, „capitalul local s-a îmbolnăvit de cumetrie“, motiv pentru care arestarea corupților e binevenită. Potrivit estimărilor Reuters, bazate pe declarațiile procurorilor, corupția a costat statul și companiile private de circa 1,02 miliarde euro în 2014, sumă suficientă pentru construcția a 200 km de autostradă - „Mita oferită pentru obținerea unor contracte pare foarte răspândită, oficialii locali primind cash, mașini, vacanțe, haine, băuturi alcoolice și chiar și consultații medicale gratuite în schimbul unor favoruri. Un judecător din Ploiești a cerut drept șpagă un loc de veci!“. România are a doua mare economie neagră din Europa, după Bulgaria, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă A.T. Kearney. Una din zece companii a raportat că i-a fost cerută mită, potrivit datelor din 2013 ale Băncii Mondiale, corupţia fiind unul dintre motivele invocate pentru neacceptarea țării noastre în spaţiul Schengen.