Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Traian Băsescu, a avut loc, ieri, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi aflîndu-se acordul bilateral între Guvernul României şi Guvernul Republicii Irak, privind statutul forţelor din Irak. La şedinţă a participat, pentru prima dată, şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, ca urmare a adoptării, de către Executiv, a ordonanţei care permite preşedintelui Senatului să participe la lucrările CSAT, ca vicepreşedinte. Potrivit unui comunicat CSAT, remis presei la finalul şedinţei, militarii români vor asigura sprijin umanitar şi medical în regiunile Tallil şi Bagdad şi vor desfăşura activităţi de instruire şi consiliere pentru forţele de securitate irakiene. Comunicatul precizează că CSAT a aprobat semnarea memorandumului de înţelegere între România şi Irak, document care reglementează activităţile şi statutul militarilor români prezenţi în Irak în cursul acestui an. Documentul reglementează tipurile de operaţii şi activităţi non-combat pe care militarii români continuă să le asigure în Irak, în acord cu autorităţile de la Bagdad. De asemenea, CSAT a avizat propunerea de reducere cu 20% a numărului posturilor din structurile centrale ale Ministerului Apărării şi retragerea României din Brigada multinaţională în aşteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operaţiuni ONU (SHIRBRIG). Hotărîrea CSAT este un pas procedural obligatoriu ca urmare a deciziei luate de cele 14 state componente de a se retrage unilateral din respectiva structură, se arată în comunicat. La 13 decembrie 2001 a avut loc, la sediul Comandamentului Brigăzii ONU - SHIRBRIG (Brigada Multinaţională cu Capacitate de Luptă Ridicată a Forţelor ONU în Aşteptare, iniţiativă care aparţine Danemarcei), aflat lîngă Copenhaga, ceremonia semnării “Acordului între statele participante la SHIRBRIG privind statutul forţelor lor”. În această etapă, acordul a fost semnat de şapte state membre SHIRBRIG: Danemarca, Italia, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda şi România. Cu acea ocazie, statele semnatare au subliniat importanţa Acordului menţionat pentru demararea procesului de creare a unei forţe ONU în “Stand-by”, capabilă să răspundă urgent solicitărilor organizaţiei mondiale în domeniul prevenirii conflictelor şi organizării operaţiunilor de pace.