Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) demonstrează, dacă mai era nevoie, că în România legile nu sunt făcute pentru oameni, ci pentru interese. Într-o perioadă în care se discută tot mai mult despre abuzurile permise de legile românești, CSM a dat aviz negativ pentru proiectele de lege privind modificarea noului Cod Penal și noului Cod de Procedură Penală. Reamintim că modificarea celor două coduri a fost luată în calcul de parlamentari după valul de rețineri și arestări preventive dispuse fără probe concludente, doar în baza suspiciunilor rezonabile.

ABERAȚIE LEGISLATIVĂ Practic, legile penale în vigoare le permit procurorilor și chiar instanțelor să treacă peste prezumția de nevinovăție, dacă ei cred că există suficiente motive de suspiciune, chiar dacă nu sunt suficiente probe pentru privarea de libertate. Pentru a remedia această aberație legislativă, aleșii au depus nu mai puțin de 22 de proiecte de modificare a legilor care compun codurile penale. Printre acestea se numără și cel care prevede ca arestarea preventivă să se facă doar pe baza unor indicii temeinice și nu rezonabile, aşa cum este acum. Actele normative au ajuns și la CSM, care a avizat negativ proiectele pe motiv că, prin adoptarea modificărilor, activitatea magistraților ar putea fi afectată. Totuși, avizul CSM este consultativ, așa că parlamentarii nu sunt obligați să îl ia în considerare când vor supune pachetul legislativ la vot. Însă, chiar dacă ar fi adoptate, noile coduri penale ar putea să nu fie promulgate, pentru că președintele Klaus Iohannis a declarat că este împotriva acestor modificări, spunând că nu acceptă ca parlamentarii să modifice legi în interesul lor. Dar Iohannis pare a fi de acord cu legile care funcționează în interesul statului polițienesc, instituit de predecesorul său, Traian Băsescu.