CSM subliniază necesitatea schimbării legii privind numirea procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

CSM subliniază necesitatea schimbării legii privind numirea procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT

Politică 14 August 2008 / 00:00 401 accesări

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apreciază că este necesară modificarea Legii privind Statutul judecătorilor şi al procurorilor astfel încît CSM să propună preşedintelui numirea în funcţie a procurorului general, a şefilor DNA şi DIICOT, precum şi a adjuncţilor acestora. “CSM apreciază interesul pe care politicienii români îl manifestă pentru revenirea la ordinea constituţională, în sensul restabilirii în sarcina CSM a obligaţiei de a face propuneri preşedintelui României în vederea numirii în funcţie a procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctul acestuia, procurorului şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului şef al DIICOT şi adjuncţii acestora“, se arată într-un comunicat al CSM. Totodată, Consiliul arată că este singura instituţie abilitată de Constituţia României să se ocupe de cariera profesională a magistraţilor, astfel încît atribuirea în sarcina ministrului Justiţiei a obligaţiei de a face propuneri ce ţin de cariera celor mai importante funcţii de conducere din cadrul Ministerului Public reprezintă “un amestec al puterii executive în puterea judecătorească şi o înlăturare a principiului separaţiei puterilor în stat“. Modificările legislative care au intervenit după adoptarea Legii privind statutul magistraţilor (Legea nr. 303 din 28 iunie 2004) au atribuit ministrului Justiţiei dreptul de a face propuneri de numire în aceste funcţii de conducere, acordînd secţiei pentru procurori doar dreptul de a da aviz. CSM a avizat negativ propunerea de modificare a Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor prin Legea nr. 247/2005 pe aspectele care priveau justiţia, deoarece modificările propuse şi, ulterior, adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvern contraveneau Constituţiei şi principiilor fundamentale de funcţionare a justiţiei, potrivit normelor europene. Totodată, CSM consideră că revenirea la dispoziţiile iniţiale, agreate în anul 2004 de UE şi care au determinat închiderea capitolului 24 - Justiţie şi afaceri interne, reprezintă “o restabilire a principiilor de funcţionare corectă a justiţiei într-un stat de drept“.

Taguri articol


12