Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atrage atenţia reprezentanţilor autorităţilor publice să nu mai facă declaraţii fără acoperire, în sensul că organele de urmărire penală (poliţiştii şi procurorii) ar trebui să-i informeze cu referire la eventuale acte de urmărire penală pe care le efectuează împotriva acestor reprezentanţi locali. CSM recomandă abţinerea de la exprimări neconforme normelor constituţionale şi prevederilor Codului de Procedură Penală, deoarece actele de urmărire penală au caracter preponderent nepublic, iar poliţiştii şi procurorii nu au obligaţia informării niciunui reprezentant al autorităţilor publice în legătură cu actele de urmărire penală pe care le efectuează, indiferent de calitatea persoanei care este subiect al verificărilor. CSM mai recomandă ca discursurile publice să se limiteze la aplicarea principiilor constituţionale ale separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Pentru a exemplifica cele susţinute, CSM a invocat convenţia de la Havana adoptată de Congresul al VIII-lea al ONU, care prevede că „statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură.” Reacţia CSM a venit ca urmare a scandalului anchetei „Doi şi-un sfert”, în care ministrul de Interne, Dan Nica, a încercat să intervină pentru a afla cum decurg cercetările, iar şeful DNA, Daniel Morar, nu i-a aprobat solicitarea, pe motiv că în acest fel ar fi fost încălcat secretul urmăririi penale.