Vremurile în care românii circulau cu trenul indiferent de distanţa parcursă au devenit o amintire. Înainte nu era doar o necesitate, ci şi o plăcere să călătoreşti cu acest mijloc de transport. Oamenii nu se plictiseau, purtau discuţii pe diverse teme şi era un prilej de a-şi face noi prieteni şi cunoştinţe. Dar acum, foarte multe persoane evită să mai călătorească cu trenurile, din cauza condiţiilor şi a întârzierilor care se produc în timpul deplasării, şi preferă să meargă ori cu maşinile personale, ori cu autobuzele. De aceea, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere considerabilă a călătorilor CFR. Potrivit unor date ale companiei, CFR Călători va transporta circa 50 milioane pasageri în acest an, similar cu 2012, dar cu aproape 70% mai puţin faţă de 1998, anul înfiinţării, când au fost transportaţi 146,8 milioane de pasageri. Totodată, se mai arată şi că scumpirea biletelor de la 1 septembrie va genera încasări mai mari cu trei la sută în ultimele patru luni şi un plus de doi la sută în 2014, comparativ cu 2012.

Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor, compania a înregistrat anul trecut venituri de 1,99 miliarde lei (în scădere cu 22% faţă de 2011), cheltuieli de 2,98 miliarde lei (mai mari cu 16%) şi o pierdere de 992 milioane lei, de la un profit net de 1,5 milioane lei în anul precedent. De asemenea, CFR Călători a mai anunţat că a avut în primul semestru pierderi de 139 milioane lei, în scădere faţă de rezultatul negativ de 200 milioane lei raportat la jumătatea anului trecut. Evoluţia a fost determinată de unele măsuri luate, precum reducerea unor linii neprofitabile sau cu slabă productivitate, scăderea consumului de motorină şi diminuarea cheltuielilor cu personalul, prin scăderea numărului de angajaţi, fără concedieri colective.

În prezent, CFR Călători operează la nivel naţional un număr zilnic de 1.103 trenuri de călători, iar parcul de vagoane utilizat este de aproximativ 1.000 de unităţi. Potrivit reprezentanţilor companiei, din punct de vedere al relaţiilor de transport unde se înregistrează nivele ridicate de solicitare, se pot menţiona cele care leagă Bucureştiul de Timişoara, Arad, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi şi Constanţa, rutele sezoniere către destinaţiile turistice importante, dar şi relaţiile pe care circulă trenuri de navetă în jurul marilor oraşe sau platforme industriale generatoare de fluxuri de călători.