Proiectul noii Legi a Sănătăţii a fost pus, ieri, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS), la secţiunea transparenţă decizională, casele de asigurări de sănătate private şi posibilitatea spitalelor de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială fiind printre principalele modificări. De asemenea, proiectul de lege creează cadrul legislativ care dă posibilitatea autorităţilor locale de a angaja direct un medic, în zonele unde sunt dificultăţi la acordarea de asistenţă medicală. Acesta va fi sprijinit de o echipă multidisciplinară al cărei nucleu de bază va fi format din asistenţi comunitari şi mediatori sanitari. Noul proiect legislativ mai prevede modificări în ceea ce priveşte utilizarea resurselor care se referă la zona medicamentului, dar şi a calităţii serviciilor medicale în vederea eficientizării acestor domenii. În acest sens, se propune crearea unei agenţii pentru informaţii şi calitate în sănătate (ANCIS), ca o structură în coordonarea MS. La elaborarea documentului au participat profesionişti din sistemul sanitar, reprezentanţii Comisiei Prezidenţiale, ai Ministerului Sănătăţii, ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

TERMENUL LIMITĂ PÂNĂ LA CARE SE POT FACE PROPUNERI LA PROIECTUL DE LEGE ESTE DE ZECE ZILE, ÎNSĂ DOCUMENTUL VA RĂMÂNE PE SITE PÂNĂ ÎN 28 IANUARIE 2012

CERINŢE PENTRU CASELE DE SĂNĂTATE PRIVATE Potrivit proiectului, asigurătorii de sănătate care pot intra în sistemul de asigurări sociale de sănătate au obligaţia îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii de eligibilitate: să fie autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) din România; să fi încheiat la nivelul grupului naţional sau internaţional din care fac parte poliţe de asigurare de sănătate pentru cel puţin un milion de asiguraţi în anul fiscal anterior intrării în vigoare a legii, iar valoarea totală a primelor de asigurare să fi fost de cel puţin 250 de milioane de euro la nivelul companiei din care fac parte, în aceeaşi perioadă. Proiectul mai prevede că între CNAS şi asigurătorii de sănătate vor fi încheiate contracte de tip civil care reglementează condiţiile de alocare a sumelor de către CNAS şi condiţiile acordării serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale din pachetul de bază pentru asiguraţi. Din sumele încasate de la CNAS, asigurătorii de sănătate pot reţine pentru plata serviciilor de administrare o cotă de 2,8%, iar diferenţa va fi utilizată pentru plata serviciilor medicale din pachetul de bază pentru persoanele asigurate. “Eventualele sume aferente plăţii serviciilor medicale rămase neutilizate la finele anului pot fi folosite de către asigurătorul de sănătate în anul curent, cu aceeaşi destinaţie”, se mai arată în proiectul de lege. De asemenea, asigurătorii de sănătate pot încheia contracte de tip civil, după caz, cu furnizorii de servicii medicale din pachetul de bază. Condiţiile minime privind modalitatea de acordare a serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale din pachetul de bază şi modalitatea de decontare a acestora se stabilesc prin Contractul-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, şi prin normele metodologice de aplicare a acestuia. Asigurătorii de sănătate încheie contracte de tip civil cu asiguraţii sau cu reprezentanţii legali ai acestora privind condiţiile de acordare a pachetului de servicii medicale de bază. Modelul contractului cadru de asigurare între asigurătorii de sănătate şi asiguraţi sau reprezentanţii legali ai acestora se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS. Contractele de asigurări sociale de sănătate pot fi încheiate direct sau prin intermediari autorizaţi de către CSA, în conformitate cu normele emise în aplicarea Legii 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare. În plus, asigurătorul de sănătate poate stabili, de comun acord cu un angajator, să ofere avantaje suplimentare legate de pachetul de servicii asigurate şi/sau avantaje financiare legate de asigurări voluntare suplimentare pentru salariaţii proprii, dacă angajaţii săi actuali sau foştii angajaţi ori familiile acestora încheie asigurări de sănătate în baza unui contract cadru, indicat în acordul respectiv. De asemenea, se pot încheia asigurări voluntare concomitente de sănătate pentru asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate, care sunt deductibile, la determinarea profitului impozabil, începând cu 1 ianuarie 2012, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 300 euro într-un an fiscal, pentru fiecare asigurat, şi nu constituie avantaj de natură salarială aşa cum este acesta definit în Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

SERVICII MEDICALE DOAR ÎN CAZ DE URGENŢĂ Tot potrivit proiectului, persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi al celor prevăzute în Programul naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin Contractul cadru, la valoarea tarifelor pentru serviciile de sănătate respective prevăzute în document. Nerespectarea obligaţiilor de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate duce la diminuarea pachetului de servicii de bază. Această diminuare are loc după trei luni de la ultima plată a contribuţiei. Asiguraţii au dreptul la pachetul de bază de servicii medicale de la data începerii plăţii contribuţiei la fond, urmând ca sumele restante să fie recuperate în condiţiile legii, inclusiv accesoriile aplicate pentru creanţele bugetare, se mai arată în proiectul de act normativ.

Veniturile asupra cărora se calculează contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt cele definite în cuprinsul Codului fiscal. Acestea reprezintă: veniturile din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente; veniturile din activităţi independente; veniturile din agricultură; veniturile din cedarea folosinţei bunurilor; veniturile din investiţii; veniturile din premii şi din jocuri de noroc; veniturile din alte surse, cu excepţia veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare, dobânzi şi veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei. Persoanele cu veniturile lunare sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată au obligaţia plăţii contribuţiei calculate la acest nivel. Persoanele care nu realizează venituri şi care nu se încadrează în categoriile care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, dar care au obligaţia să se asigure, plătesc contribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Există mai multe categorii de persoane considerate asigurate, plata contribuţiei provenind din diverse surse legale, printre care bugetul de stat, angajatori, fondul de şomaj. Este vorba despre soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, cei care se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi cei care află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv până la trei ani în cazul copilului cu handicap sau se află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între trei şi şapte ani. Persoana care are în întreţinere o astfel de persoană are obligaţia plăţii contribuţiei de 5,5% calculată la jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. De asemenea, în aceeaşi categorie intră pensionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei, persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, cele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi cele care se află în executarea măsurilor prevăzute la articolele 105, 113 şi 114 din Codul penal, respectiv cele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri. Sunt considerate asigurate şi persoanele care fac parte dintr-o familie ce are dreptul la ajutor social potrivit Legii 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legi, cetăţenii români care sunt victime ale traficului de persoane pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri, personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii 416/2001.