Absolvent al Liceului de Coregrafie din Cluj (1975), precum şi al Academiei de Balet din Moscova (1978), Francisc Strnad a început colaborarea cu Teatrului Naţional de Operă şi Balet "Oleg Danovski" în anul 1980, instituţie care, în acea perioadă, era Secţia de Balet Clasic şi Contemporan Fantasio. De-a lungul carierei sale artistice, balerinul a interpretat roluri diferite, în balete cunoscute, precum "Lacul lebedelor" (pas de trois, spaniol mazurka, Siegfried şi Rothbart), "Giselle" (Hans, Albert), "Coppelia" (Franz, Coppelius), "Frumoasa din pădurea adormită" (Desire), precum şi roluri solistice.
Reporter: Cum decurge munca de zi cu zi din sala de balet?
Francisc Strnad: Munca de zi cu zi a unui balerin începe în jurul orei 10.00, cu studii (antrenamente), repetiţii la prînz, o pauză de două-trei ore şi repetiţii seara. Se întîmplă, uneori, ca repetiţiile să se lege, pentru că, din păcate, ne pleacă oameni care trebuie înlocuiţi. Cînd crezi că ai terminat montarea unui spectacol, peste una, două, trei zile trebuie să iei munca de la început, din diferite motive: ori pleacă oameni din trupă, ori sînt cazuri de boală, concedii medicale sau îţi dai seama că anumite lucruri nu sînt rezolvate din punct de vedere calitativ.
Rep.: Se aseamănă repetiţiile de la un spectacol la altul?
F.S: Fiecare spectacol are specificul său, dar toate au baza clasică. Un balet, indiferent că este clasic, modern sau neoclasic, se bazează pe tehnică, expresivitate, duet, arta actorului şi mult suflet.
Rep.: Sînt suficiente doar repetiţiile din sală?
F.S: De multe ori, nu, dar se întîmplă ca în zilele libere sau între repetiţii să vină în special prim-balerinii şi să repete anumite părţi din anumite balete. Acest lucru depinde de conştiinţa fiecăruia.
Rep.: Care sînt sacrificiile pe care le face un balerin?
F.S: Sînt multe sacrificii, munca de zi cu zi cu corpul tău, pe care încerci să-l modelezi. Baletul cere un sacrificu enorm, pentru că e o muncă de autodepăşire. Tinzi spre perfecţiune. Un sacrificiu enorm e faptul că, de multe ori, renunţi la casă, la familie şi copii. Practic, cei care au terminat un liceu de coregrafie şi-au sacrificat copilăria. În permanenţă, trebuie să ai grijă să te menţii fizic şi psihic. Balerinii se formează în teatru, jucînd pe scenă. Cu cît repertoriul este mai variat, cu atît balerinul este mai complex.
Rep.: Din repertoriul dvs. aveţi un rol mai special?
F.S: Toate rolurile mi-au plăcut, dar rolul care m-a impresionat cel mai mult a fost Albert din "Giselle". Este un rol complex, care necesită atît tehnică, cît şi o maturitate artistică. Este un rol greu, care presupune şi o bună pregătire din punct de vedere al duetului şi al artei actorului.