“Adoptatea monedei unice europene este necesară, şi va fi mai bine pentru economia românescă dacă va fi mai rapidă, însă în acest scop nu trebuie să fie sărite anumite etape”, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. El a adăugat că adevărata trecere la euro se va face pe puntea solidă a unui leu tare, întrucît adoptarea monedei europene presupune existenţa unor bani sănătoşi în România. În opinia lui Isărescu, procesul de denominare a leului a fost "o reparaţie istorică pentru bătrînul nostru leu" şi a simplificat mult circulaţia banilor în România. "Astăzi, BNR are în centrul atenţiei însănătoşirea monedei naţionale. Leul este locomotiva care trage sectoarele economice cu combustibil neinflaţionist", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat evoluţia monedei naţionale de după Revoluţie în termeni pugilistici. "Nu ştim cîţi ani mai are de trăit leul nou. A fost lovit puternic, a fost în apropierea abandonului, şi după două reprize de doi ani a revenit în ofensivă. Acest meci se joacă în 24 de reprize din care mai avem 6 - 7 reprize", a declarat Isărescu. Prin proiectul programului de convergenţă, aprobat de guvern în ianuarie, România se angajează să adopte moneda euro în anul 2014 şi implicit să intre in mecanismul ratei de schimb (ERM2) în 2012. Pentru adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală stipulate în Tratatul de la Maastricht, care stabilesc că rata medie a inflaţiei nu poate depăşi cu 1,5 puncte procentuale media primilor trei membri ca nivel de performanţă, deficitul bugetar să se încadreze în limita de 3% din produsul intern brut (PIB), ratele dobînzilor pe termen lung să nu fie mai mari cu 2,2 puncte procentuale decît media celor mai performanţi trei membri, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.