După ce mass-media a atras atenţia asupra abuzurilor ce ar putea deriva din Legea privind securitatea cibernetică a României, care dă dreptul autorităţilor să controleze orice mijloc de comunicare, în special calculatorul, fără mandat, Comisia de apărare a Senatului a precizat, într-un comunicat transmis sâmbătă, că proiectul de lege nu se adresează persoanelor fizice. „Proiectul de lege nr. 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice utilizatoare de internet. Prevederile legii se aplică „persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice”. Textul definește infrastructuri cibernetice drept „infrastructuri din domeniul tehnologiei, informației şi comunicații, constând în sisteme informatice, aplicații aferente, rețele şi servicii de comunicații electronice”. Cu alte cuvinte, legea nu face obiectul reglementării activității posesorilor individuali de computere", se arată în comunicat.

Să comentăm puţin: care este diferenţa, în citatul de mai sus între „utilizatori de infrastructuri cibernetice” persoane fizice şi „utilizatori de infrastructuri cibernetice” persoane juridice? Niciuna. Noi, cu toţii, când ne aşezăm în faţa calculatorului suntem „utilizatori de infrastructuri cibernetice”. Aşadar concluzia comunicatului - „Cu alte cuvinte, legea nu face obiectul reglementării activității posesorilor individuali de computere” - pare a fi cel puţin o jignire la adresa tuturor românilor care au mai mult de doi neuroni.

Conform sursei citate, acest act normativ "asigură coordonatele generale legislative, necesare gestionării în mod coerent a acțiunilor privind securitatea cibernetică a țării, care este o componentă importantă a securității naționale". "Articolul 17, care a generat un interes aparte şi interpretări eronate, se referă la responsabilitățile pe care le au deținătorii de infrastructuri cibernetice, persoane juridice de drept public sau privat, pentru asigurarea nivelului de protecție necesar împotriva atacurilor cibernetice. Acești deținători de infrastructuri cibernetice operează cu baze de date complexe, unele de interes național, iar această lege îi obligă, practic, să protejeze aceste informații și să asigure sprijinul necesar la solicitarea motivată a structurilor care operează în domeniul securității cibernetice. Adoptarea proiectului de lege a fost motivată de necesitatea asigurării unui cadru legal în fața amenințărilor cibernetice, din ce în ce mai complexe și mai dese, și care pot afecta securitatea națională, nicidecum împotriva limitării libertăților individuale și a dreptului la liberă exprimare garantat de Constituție", se mai arată în comunicat.

Reamintim că Senatul a adoptat, vineri, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Național de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS și CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie. Legea stabilește cadrul general de reglementare în domeniul securității cibernetice și obligațiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, și prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare. SRI este desemnat autoritatea națională în domeniul cibernetic și asigură coordonarea tehnică a COSC. În acest sens, în structura SRI funcționează Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC).

Potrivit statisticilor, numărul mandatelor pe siguranţă naţională este, în România, mai mare decât în toate celelalte ţări, raportat la numărul populaţiei, al „structurilor secrete” şi al ameninţărilor teroriste. Câte asemenea ameninţări a primit România anul trecut? De ce numărul de mandate pe siguranţă naţională aproape că se dublează de la un an la altul? Suntem convinşi că la toate aceste întrebări se vor adăuga şi altele, pe măsură ce Sistemul Național de Securitate Cibernetică îşi va intra „în pâine”. Vom reveni.