Un studiu de impact realizat de Ministerul Finanţelor Publice estimează că este posibil ca circa 102.000 firme, care în 2008 au avut o cifră de afaceri medie de 200 euro/lună, să înceteze activitatea după introducerea impozitul minim, în timp ce încasările totale, pînă în 2012, sînt anticipate la 4,2 miliarde lei. Raportat la cursul valutar anunţat, ieri, de Banca Naţională a României (BNR), de 4,2100 lei pentru un euro, încasările pe care autorităţile estimează că le vor obţine în intervalul 2009-2011 din impozitul minim se ridică la un miliard de euro. Cifrele sînt prezentate în două documente distincte, semnate de conducerea Ministerului pentru IMM şi, respectiv, cea a Ministerului Finanţelor. Firmele plătesc, de la 1 mai, un impozit minim anual cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă au venituri totale de pînă la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei. Firmele care înregistrează profit plătesc în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează. Conform documentului semnat de ministrul pentru IMM, Constantin Niţă, impozitul minim a fost introdus pe baza analizei activităţii economice din anii de „boom economic”, 2007 şi 2008, cînd, în România, din 617.000 firme, 242.000 (reprezentînd 39,2% din total) au declarat că înregistrează pierderi. Dintre aceste 242.000 firme, peste 80% sînt declarate ca microîntreprinderi, iar circa 102.000 societăţi înregistrează o cifră de afaceri medie anuală cu puţin peste 8.000 lei, respectiv circa 2.500 euro pe an sau 200 euro pe lună. Renunţarea la aplicarea acestui tip de impozit este o decizie care se va lua în funcţie de conjunctura economică, de constrîngerile bugetare, pe baza unei analize privind efectele aplicării acestei măsuri atît asupra veniturilor bugetului de stat, cît şi asupra mediului de afaceri. Guvernul şi ministerele implicate vor efectua, potrivit Ministerului pentru IMM, astfel de analize la sfîrşitul fiecărei perioade de colectare a impozitului, iar concluziile vor servi la fundamentarea unor propuneri de „perfecţionare” a aplicării impozitului, de menţinere sau de renunţare.

“Impozitul minim, o greşeală a Guvernului”

În opinia ministrul Economiei, Adriean Videanu, introducerea impozitului minim a reprezentat o eroare a Guvernului, întrucît politica fiscală nu trebuia să aibă doar rol de colectare, ci şi de stimulare a economiei. „Şi Guvernul face erori. O eroare a fost impozitul forfetar”, a declarat, ieri, Videanu. El a arătat că este inutil ca România să aibă un sistem fiscal cu peste 500 de taxe, avînd în vedere că nouă taxe contribuie cu 92% la buget. „De ce să menţinem un sistem fiscal care e incorect şi nedrept uneori? Spre exemplu, în ceea ce priveşte cota unică, în 2007, ce s-a colectat din impozitul pe venit a fost de 107%, adică peste ce s-a planificat”, a spus Videanu. El a arătat că o altă problemă a economiei o reprezintă lipsa de lichiditate în piaţă, care ar putea conduce la un „nou pericol”, mai mare decît criza, respectiv un blocaj financiar. Pe fondul acestor critici, premierul Emil Boc a declarat că Guvernul va evalua „după toamnă” efectele impozitului asupra economiei şi va stabili dacă scopul pentru care s-a decis introducerea acestei taxe a fost atins. Liderul PSD, Mircea Geoană, a prezentat, luni, 6 iulie a.c., un plan de acţiune al partidului pentru ieşirea din criză, în care se propune şi eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începînd cu 1 septembrie 2009.