PESTE 100.000 DE VICTIME ÎN ROMÂNIA

Piața financiară, mai-marii instituțiilor bancare și oamenii de rând încă nu și-au revenit după șocul dat de Banca Centrală Elvețiană joi, când a renunțat la pragul de 1,2 franci pentru un euro. Măsura a dus la o apreciere bruscă și energică a francului, acesta ajungând peste noapte să crească, în România, spre exemplu, de la 3,74 lei la aproximativ 5 lei, cu vârfuri de creștere temporare care au atins chiar și 6,5 lei. Mii de români au ajuns, astfel, să retrăiască visul urât de la începutul crizei financiare, când valoarea în lei a ratelor pe care le aveau de plătit la creditele în franci elvețieni s-a dublat. La acea vreme, numeroase familii au rămas fără casele pe care le cumpăraseră prin credit ipotecar. Mulți dintre cei care și-au salvat locuința și au reușit să plătească creditul au făcut-o cu imense sacrificii, care le-au dus nivelul de trai undeva la limita subzistenței. Nimeni nu și-a închipuit că, după șocul din 2009 - 2011, se va reveni la o creștere similară a francului elvețian, așa că puțini au fost cei care și-au salvat creditul și au decis să îl convertească în împrumut  în altă valută (în general pentru că refinanțarea pentru schimbarea valutei implică automat o creștere a ratelor). Așa se face că, acum, peste 100.000 de români (unele estimări indică chiar 150.000) cu credite în franci elvețieni așteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă statul român îi ajută să treacă peste hop, așa cum a făcut în criza precedentă Ungaria, îi lasă să se descurce singuri sau dacă adoptă măsuri preventive, cum a făcut Franța în 2013, când în Hexagon a fost interzis creditul în această valută.

VÂNT DE PANICĂ ÎN ELVEȚIA

Scumpirea francului i-a luat pe nepregătite până și pe elvețieni. Ei au luat cu asalt casele de schimb valutar, care rămăseseră fără euro. "Stupefacție generală!", "Vânt de panică!", "Decizia BNS va încetini creșterea economică și va crește șomajul", "Asalt la ghișeele de schimb valutar!" - sunt titlurile din presa elvețiană de vineri dimineață, notând că atât economiștii, cât și mediul politic au criticat decizia-surpriză de joi a Băncii Elveției. Au existat instituții financiare elvețiene care au suspendat retragerile de euro după ce au fost asaltate de clienții intrați în panică (de exemplu Postfinance). Și șefa FMI, Christine Lagarde, s-a declarat surprinsă de mișcarea elvețienilor, mai ales că, în urmă cu doar câteva zile, numărul 2 al Băncii Naționale declara că fixarea plafonului de 1,2 în fața euro este o măsură-cheie a BNS.

MĂSURI PENTRU PROTEJAREA ROMÂNILOR? În România, clasa politică este preocupată de evoluția francului, în tandem cu românii care au credite în moneda elvețiană. Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu. Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut și vineri, însă mai ponderat, fiind stabilit la 4,42 lei, după ce, joi, cursul fusese majorat cu 15,7% față de ziua precedentă, la 4,3287. Pe alt plan, deputatul Andreea Paul, prim-vicepreședinte PNL, solicită audierea reprezentanților BNR și a guvernatorului Mugur Isărescu în Comisia de Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților, pentru un punct de vedere și soluții concrete în sprijinul românilor afectați de creșterea cursului leu/franc elvețian. Pentru că tot se caută soluții și vulnerabilități, Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a arătat vineri cu degetul către bancheri, pe care îi consideră ca fiind responsabili pentru numărul mare de credite în monedă elvețiană. "Și băncile au o responsabilitate foarte mare, fiindcă nu au explicat oamenilor, aşa cum nu au explicat condiţiile în care se contractează aceste credite şi alte trăsături mai puţin agreabile ale funcţionării pieţelor financiare. Corect este ca povara să fie împărţită între părţile implicate", a declarat Dăianu. Printre părțile implicate numărându-se, evident, și cel care a contractat creditul în moneda elvețiană, persoană care, prin prisma produsului financiar  cumpărat, a beneficiat în timp de dobânzi mult mai mici decât cele percepute la creditele în lei sau euro. "Pentru unele persoane care au venituri modeste, venituri sub modeste, situaţia poate să devină extraordinar de delicată. Există principii care pot să devină şi reguli în a încerca să surmontezi o situaţie şi care implică toate părţile implicate. Un principiu ar fi faptul că are sens să procedezi la o restructurare a creditului", a mai spus Dăianu.