GRANIŢE LIBERE În vremuri de tristă amintire circula un banc în care se spunea că toţi românii aspirau să fugă din ţară, de regimul Ceauşescu şi, pentru că ar fi rămas ţara goală, nu se acordau prea uşor paşapoartele. Bancul s-ar putea adeveri în Cuba, unde regimul de la Havana a decis să relaxeze condiţiile pentru a căpăta un permis de ieşire din ţară. Cubanezii vor avea nevoie doar de un paşaport, pentru a putea călători în străinătate, începând din 14 ianuarie, după eliminarea permisului de ieşire din ţară şi a scrisorii de invitaţie, în cadrul unei reforme a legislaţiei privind migrarea. Durata sejurului în străinătate creşte de la 11 la 24 de luni, potrivit noii legi privind migraţia, care va intra în vigoare la 90 de zile după publicarea ei în Jurnalul Oficial al Cubei.

De peste o jumătate de secol, cubanezii care doreau să părăsească ţara erau nevoiţi să solicite un permis de ieşire de pe teritoriul acesteia de la autorităţi, care eliberau permise după cum doreau, fără să justifice un refuz. Cubanezii trebuiau să plătească echivalentul a 150 de dolari, pentru viza de ieşire din ţară, legalizarea invitaţiei pentru a deveni document oficial mai costa circa 200 de dolari, iar o altă condiţie era un salariu lunar de circa 460 de dolari. Dacă toate aceste condiţii erau îndeplinite, cubanezii puteau rămâne în străinătate 11 luni, altfel riscând confiscarea bunurilor şi să fie consideraţi expatriaţi definitiv, în general fără posibilitatea să se mai întoarcă. Această reformă a legilor cu privire la călătoria în străinătate era cea mai aşteptată în Cuba, după adoptarea unei serii de reforme economice care au introdus în 2011 o doză de economie de piaţă în cadrul sistemului centralizat de tip comunist.

SOCIALISM DE NEVOIE Regimul de la Havana a înflăcărat imaginaţia multora, cu legendele sau zvonurile create în jurul fostului său lider carismatic Fidel Castro. Documente declasificate recent de Serviciile Secrete germane susţin că El Lider Maximo a recrutat membri ai fostului regim nazist, refugiaţi în ţări din America Latină, pentru a-i pregăti trupele în Criza Rachetelor Cubaneze din timpul Războiului Rece. Doi foşti ofiţeri nazişti au acceptat oferta de colaborare a lui Fidel Castro, foarte generoasă din punct de vedere financiar de altfel, de vreo patru ori mai mare decât salariul mediu din Germania de-atunci. Misiunea lor era să îi antreneze pe militarii cubanezi. Regimul cubanez de atunci a cumpărat şi 4.000 de pistoale fabricate în Belgia, prin doi intermediari, traficanţi de arme, Otto Ernst Remer şi Ernst Wilhelm Springer, care aveau legături cu extrema-dreaptă germană. Concluzia serviciilor secrete germane a fost că regimul cubanez voia să nu mai depindă de armele fabricate în Rusia. Documentele oferă o nouă ipostază a fostului lider cubanez, care în public pretindea că este puternic ataşat de regimul socialist.

În aceste documente apar planuri de asasinare a lui Fidel Castro, întocmite de fratele preşedintelui american, Robert Kennedy, care datează din perioada 1961-1964. Între aceste documente se află şi un portret al lui Castro, realizat de CIA, care făcuse planuri de asasinare a liderului de la Havana cu ajutorul Mafiei: ”Se spune că este inteligent dar nu foarte echilibrat, este nerăbdător şi vulcanic”. Ofertele CIA pentru cei care l-ar fi asasinat ar fi fost de 100.000 de dolari pentru Fidel Castro, 20.000 de dolari pentru fratelui mai mic, Raul Castro, actualul preşedinte al Cubei, tot 20.000 de dolari pentru Ernesto ”Che” Guevara, plus 2.500 de dolari pentru diferite cheltuieli.