Cuceritorii romani, la pas, prin Constanţa

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Festivalul Antic Tomis, la final

Cuceritorii romani, la pas, prin Constanţa

Eveniment 20 August 2012 / 00:00 770 accesări

Istoria ţării reprezintă una dintre cele mai importante comori pe care un popor o poate avea, fără trecut neputând exista nici prezent sau viitor. Pentru a ne reaminti evenimentele importante care au avut loc pe aceste meleaguri, reprezentanţii Primăriei Constanţa, ai Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Asociaţiei Litoral - Delta Dunării şi Agenţiei de Comunicare şi Marketing Cultural „Groove Hour” au organizat, în weekend-ul care tocmai s-a încheiat, prima ediţie a Festivalului Antic Tomis. În cadrul manifestării, rolul principal l-au jucat membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna din Cluj, care, îmbrăcaţi în daci, romani şi sarmaţi, au reînviat vremuri demult apuse. Lor li s-au alăturat şi Legiunea IV Scythica, şi Legiunea I Italica din Bulgaria. Dacă la deschiderea festivalului, care a avut loc vineri seara, constănţenii şi turiştii veniţi pe litoral au putut urmări parada trupelor şi reconstituirea luptei de la Adamclisi (unde romanii au ieşit victorioşi), ceremonia de închidere a manifestării, care a avut loc duminică dimineaţă, a debutat cu parada cuceritorilor. Pentru că timpul prea scurt petrecut în cetatea cucerită nu a dat posibilitatea „cotropitorilor” romani să înveţe toate drumurile Tomisului, soldaţii au fost nevoiţi să apeleze la mijloacele de transport ale urmaşilor lor, ei fiind transportaţi din tabăra stabilită în Parcul cu Pini, de pe terasa Edificiului Roman cu mozaic, către Parcul arheologic de la Prefectura Constanţa (locul de pornire a paradei) cu două autocare. Sosirea lor a fost primită de „populaţia cucerită” cu aplauze, dovadă că nu există resentimente din partea „învinşilor”. Parada a fost condusă de împărăteasa Tomisului, Tomiris, întruchipată de preşedintele Asociaţiei Litoral, Corina Martin.

„DACIA LIBERĂ!” În spatele convoiului, purtând semnele bătăliei prin care au trecut (bandaje la nivelul capului), se aflau trupele dace. Deşi învinşi, strigătul lor de război („Dacia liberă!”) a continuat să se facă auzit, spre deliciul spectatorilor. Pasul cadenţat al romanilor s-a auzit pe traseul Parcul arheologic de la Prefectură - Bulevardul Tomis - Piaţa Ovidiu - Edificiul Roman cu Mozaic. În Piaţa Ovidiu, în dreptul statuii poetului exilat Ovidius, romanii şi dacii s-au oprit, pentru a da posibilitatea cetăţenilor Tomisului să imortalizeze momentul. O oprire asemănătoare a avut loc şi în dreptul statuii „Lupoaica”, de la intrarea în Piaţa Ovidiu. După paradă, atât învinşii, cât şi învingătorii au primit din partea împărătesei Tomiris daruri care să le amintească de perioada petrecută aici (diplome de mulţumire şi câte un trofeu). „Ne bucurăm că am reuşit să aducem un public atât de numeros la această manifestare (mii de persoane au asistat la manifestările festivalului - n.r.), care, pentru prima dată, a reînviat caracterul antic al cetăţii. Trebuie menţionat că sprijinul CJC a fost esenţial, fără ei neavând bugetul necesar organizării unui asemenea eveniment. Iar pentru anul viitor, vom avea şi tribune romane şi amfiteatre”, a spus Corina Martin. În închiderea festivalului, Tomiris, alături de căpeteniile dacilor, sarmaţilor şi romanilor au stins flacăra Cetăţii, care va fi reaprinsă la ediţia de anul viitor.

IMPRESIONAŢI DE CONSTANŢA „Am rămas impresionat de publicul constănţean şi de dorinţa acestuia de a învăţa cât mai multe despre istoria ţării. A fost un eveniment extraordinar şi suntem fericiţi că am avut ocazia de a participa. La ediţia viitoare vom reveni, cu echipamente îmbunătăţite”, a spus, la rândul său, vicepreşedintele Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, Cătălin Gocan, care l-a întruchipat pe centurionul Caius Iulius Celer, din cadrul Legiunii a XII-a Gemina. Chiar dacă dacii şi romanii au plecat din oraş, îndreptându-se spre alte meleaguri, prezenţa lor la Constanţa şi evenimentele din cadrul primei ediţii a Festivalului Antic Tomis vor rămâne multă vreme în memoria constănţenilor şi nu numai.



12