Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), care aplică “Iniţiativa Naţională pentru Transparenţă Parlamentară“, program naţional de reformă parlamentară, finanţat de Ambasada SUA, Ambasada Britanică şi Ambasada Germaniei, a organizat, ieri, o întrevedere la care au participat parlamentari de Constanţa şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale. Deşi întîlnirea a avut ca scop iniţial discutarea proiectelor de dezvoltare a judeţului Constanţa, discuţiile au divagat de la subiect în mai multe rînduri, fapt pentru care, în final, reprezentanţii ONG-urilor şi-au prezentat problemele cu care se confruntă şi chiar au propus cîteva formule de rezolvare. Majoritatea parlamentarilor şi-au oferit sprijinul în găsirea soluţiilor. Deputatul social democrat Corneliu Dida s-a oferit să intervină, de exemplu, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă persoanele infectate cu virusul HIV de la nivelul judeţului. În cadrul întîlnirii, reprezentanţii AID şi-au exprimat indignarea faţă de faptul că prefectul Constanţei, Dănuţ Culeţu, este singurul din ţară care a refuzat să participe la dezbaterile organizate de ei. “Ne dorim ca, la următoarea întîlnire de la Constanţa, să beneficiem de o mai bună cooperare din partea autorităţilor locale, Constanţa fiind singurul judeţ unde prefectul nu participă la aceste întîlniri. În plus, precizez că este pentru prima dată cînd Prefectura unui judeţ refuză să pună la dispoziţia acestui program o sală adecvată unei astfel de dezbateri, pe motiv că sala din instituţie trebuie să stea în permanenţă la dispoziţia prefectului“, a declarat directorul executiv al programului, Alexandru Cumpănaşu. Reprezentanţii proiectului au dezvăluit şi motivele cu care parlamentarii de Constanţa, absenţi de la dezbatere, şi-au argumentat lipsa. Cu excepţia absenţelor cauzate de plecări în străinătate sau motive de ordin medical, am aflat şi un inedit motiv, invocat de deputatul PNL Mircea Iustian: o programare la... stomatolog.

Turismul şi agricultura, cele mai stringente probleme ale Constanţei

Primul subiect adus în discuţie a fost cel al proiectelor legislative, care să aibă ca scop dezvoltarea judeţului, şi care au fost susţinute în Parlament de către reprezentanţii acestora. “Propun să identificăm împreună trei proiecte care trebuie duse la bun sfîrşit şi să vedem în ce măsură, eu din Opoziţie, şi cei de la Putere, ne putem pune de acord, ca atunci cînd ne întoarcem în Parlament, iniţiativa legislativă să treacă fără probleme. Putem coopera aşa cum am făcut-o şi în cazul localităţii Basarabi. Am semnat o iniţiativă în Parlament şi oraşul Basarabi se va numi Murfatlar, brand care va putea aduce beneficii în momentul integrării în UE“, a declarat senatorul PSD Cristian Diaconescu. Aşa cum este normal, majoritatea parlamentarilor prezenţi au declarat că turismul este domeniul pe care ar trebui să se pună cel mai mare accent atunci cînd se vorbeşte despre dezvoltarea judeţului, următoarele aspecte aflate pe lista de priorităţi ale parlamentarilor fiind agricultura, dezvoltarea obiectivelor de interes economic şi probleme blocajului politic de la nivelul administraţiei locale. “În condiţiile în care Portul Constanţa este principala poartă a Europei în partea de Est şi legătura cu Orientul Mijlociu, am făcut toate demersurile în cadrul Parlamentului de a face ca infrastructura Portului Constanţa să fie acceptată de UE şi ca legăturile economice să se poată realiza într-un timp optim. În plus, am propus scăderea TVA în turism şi reducerea la 0 a impozitului reinvestit în acest domeniu, proiecte care sînt deja realizate în proporţie de 70-80%“, a declarat senatorul Dorel Onaca. “O problemă extrem de importantă în judeţ este dezvoltarea turismului. Litoralul românesc are o mare problemă încă din 1990. După desfiinţarea monopolului de viză în Europa, est-europenii se pot duce oriunde în lume în scop turistic, şi de aici apare concurenţa litoralului mediteraneean. Din păcate, pentru dezvoltarea litoralului românesc s-au făcut foarte puţine lucruri, şi aici aş menţiona, ca un succes real, dezvoltarea staţiunii Mamaia datorită eforturilor depuse de administraţia locală. Cred, însă, că actuala legislaţie în domeniul turistic este deficitară, pentru că se canalizează puterea în mîna Guvernului şi subordonează autorităţile locale. Guvernul hotărăşte cui dă plaja, iar Primăria trebuie să suporte cele mai multe cheltuieli alături de agenţii economici care preiau plajele în concesiune. Părerea mea este că toate primăriile de pe litoral ar trebui puse pe picior de egalitate şi să aibă cel mai important cuvînt de spus în ceea ce priveşte administrarea plajelor, pentru că ele sînt direct interesate şi cunosc foarte bine cum merg lucurile. Bineînţeles că acest lucru nu ar exclude avizele absolut necesare de la ministere. O altă problemă importantă mi se pare cea a agriculturii, deşi judeţul Constanţa are o populaţie rurală relativ redusă. În partea de vest a judeţului pot spune că este un deşert economic. Este necesar ca cele patru agenţii ale Ministerului Agriculturii să devină realitate pentru că, altfel, fondurile destinate în următorii şapte ani pentru acest domeniu nu vor veni“, a declarat Corneliu Dida. Problema dezvoltării turismului şi agriculturii a fost punctată şi de deputatul PSD Alexandru Mazăre. “Sînt nemulţumit de modul în care funcţionează Parlamentul şi de faptul că am constatat că acesta a devenit o anexă a Guvernului“, a adăugat el. În ceea ce priveşte problema persoanelor fără adăpost sau a celor cu handicap, adusă în discuţie de membrii ONG-urilor, Corneliu Dida a afirmat: “Una dintre cele mai eficiente asociaţii din oraş este <>, înfiinţată de Radu Mazăre din surse proprii, în 1997. Aceasta s-a dezvoltat şi în prezent asigură masă şi adăpost pentru 150 de persoane, la care se adaugă mesele ocazionale pentru alte persoane care au nevoie de ajutor. În plus, Primăria Constanţa a alocat 12 terenuri pentru construirea unor case individuale pe str. Lotca, o parte dintre locuinţe fiind deja construite. În plus, pe această stradă, Primăria a rezolvat şi problema electricităţii şi a gazelor. Nu vreau să se rămînă cu impresia că nu se face nimic“.