Inovaţia este descurajată de cultura europeană, iar reducerea birocraţiei în cazul companiilor care accesează fonduri europene pentru inovaţie ar trebui să fie o prioritate pentru UE, consideră respondenţii Barometrului privind inovaţia în UE, lansat ieri, la Bruxelles. Există în continuare bariere care trebuie depăşite, iar Barometrul arată că 64% dintre respondenţi cred că reducerea birocraţiei în cazul companiilor care încearcă să acceseze fondurile europene pentru inovaţii ar trebui să fie o prioritate a politicii UE în acest domeniu, în anii următori. Respondenţii s-au arătat îngrijoraţi de problema accesării mecanismelor de finanţare pentru inovaţie, 92% dintre aceştia considerând că suplimentarea finanţării pentru cercetare şi inovaţie în UE este esenţială pentru susţinerea inovaţiei. Folosirea fondurilor structurale pentru accelerarea adoptării produselor şi serviciilor inovatoare este considerată un aspect important pentru susţinerea inovaţiei în UE de 90% dintre participanţii la studiu. Totodată, 91% dintre cei chestionaţi au apreciat că încurajarea investitorilor privaţi şi a fondurilor private de investiţii care susţin proiecte inovatoare este o prioritate înaltă spre medie pentru politica UE în domeniu, iar 85% cred că încurajarea stimulentelor fiscale pentru companiile inovatoare ar trebui să fie un aspect important pe care să se bazeze politica europeană. Pentru 91% dintre cei intervievaţi, încurajarea colaborării transnaţionale în proiecte inovatoare este un aspect important pe care ar trebui să se axeze politica privind inovaţiile, iar 92% dintre respondenţi - cu 7% mai mult faţă de 2010 - au apreciat că UE ar trebui să încurajeze o cooperare mai strânsă între sectorul public şi cel privat. Totodată, 83% dintre cei intervievaţi au spus că promovarea parteneriatelor public-privat este esenţială.

Încurajarea colaborării dintre companiile mari şi IMM-uri este percepută ca un aspect cheie de 84% dintre cei intervievaţi. Respondenţii au semnalat necesitatea unor eforturi susţinute pentru a stimula şi favoriza inovaţiile. Aceştia au formulat sugestii legate de modul în care pot fi depăşite astfel de bariere, în special prin dezvoltarea unui cadru comun pentru comercializarea inovaţiilor (82%); consolidarea protecţiei şi aplicării legislaţiei privind proprietatea intelectuală (76%); o utilizare mai eficientă a fondurilor existente, încurajarea antreprenoriatului şi creativităţii în rândul studenţilor şi promovarea unei cooperări strânse între actorii publici şi privaţi. Respondenţii percep cultura europeană ca fiind un element de descurajare a inovaţiei, menţionând în mod repetat cultura şi educaţia, atunci când vorbesc despre problemele care trebuie abordate în vederea deblocării potenţialului de inovaţie al Europei. Cei intervievaţi au spus că aşteaptă un angajament clar din partea UE privind contribuţia sa la promovarea valorii inovaţiei în rândul studenţilor din UE. Pe de altă parte, 45% dintre respondenţi au declarat că promovarea apetitului pentru inovaţie şi antreprenoriat în rândul studenţilor ar trebui să fie un aspect important pe care să se axeze politica UE privind inovaţia, în anul următor. Unele state UE, în special Germania, Suedia şi Finlanda, sunt percepute ca fiind mai eficiente în ceea ce priveşte crearea unui cadru care încurajează inovaţia. Această evaluare pozitivă realizată de formatorii de opinie din Bruxelles poate fi explicată parţial de o mai mare capacitate de a introduce inovaţiile pe piaţă, sume mai mari alocate de către stat şi companii private pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare, precum şi de o colaborare bună între mediile academice şi industrie.

Studiul independent a fost realizat în rândul a 260 de formatori de opinie din Bruxelles şi a fost completat cu interviuri şi o recenzie a prezenţei în mass-media şi a rapoartelor publice privind inovaţia în UE. Studiul a fost prezentat în cadrul unui eveniment care a avut loc la sediul Parlamentului European din Bruxelles, găzduit de Sean Kelly (Irlanda), membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională din cadrul PE. Activitatea de teren a celei de-a doua ediţii a Barometrului Inovaţiei s-a desfăşurat în perioada noiembrie – decembrie 2011 şi a fost realizată de către StrategyOne, o firmă independentă de cercetare şi consultanţă.