În contextul redefinirii următorului cadru financiar multianual (2021-2027), Mircea Diaconu solicită instituţiilor europene să ia în considerare sectorul cultural în stabilirea obiectivelor și a domeniului de aplicare pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC).

„Cultura nu câștigă campanii electorale, nu vinde ziare și nu face audiență. Asta o știm cu toții. Ceea ce nu au înțeles, însă, nici autoritățile naționale și nici cele de la Bruxelles, este potențialul imens pentru dezvoltare economică și socială al culturii", a declarat eurodeputatul, vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educaţie a Parlamentului European. Mircea Diaconu s-a arătat dezamăgit de faptul că sectorului cultural nu i se acordă importanţa cuvenită între obiectivele specifice din propunerea iniţială de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind FEDR și FC pentru perioada 2021-2027. Eurodeputatul a solicitat prin mai multe amendamente includerea culturii între sectoarele vizate, reamintind că toate proiectele legate de conservarea, restaurarea, reutilizarea și comunicarea patrimoniului cultural ar trebui să ţină cont de recomandările făcute în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 privind intervenţiile de calitate în siturile de patrimoniu cultural. Solicitările se bazează pe avizul Comisiei pentru Cultură și Educaţie, elaborat de Mircea Diaconu în martie 2018, în care eurodeputatul insista asupra desemnării educaţiei și culturii ca obiective prioritare pentru viitoarea generaţie de fonduri structurale.

Mircea Diaconu a propus totodată coordonarea cu alte programe, cum ar fi EUROPA CREATIVĂ, ERASMUS și Corpul SOLIDARITĂŢII EUROPENE, precum și reintroducerea în baza legală a pragurilor de 10 milioane de euro reprezentând cofinanţarea FEDR pentru investiţii în infrastructura culturală, respectiv de 20 milioane de euro pentru proiecte implicând situri UNESCO. „M-am luptat timp de doi ani pentru ridicarea acestor praguri care sunt de o importanță crucială pentru investițiile în patrimoniul cultural. În forma inițială a regulamentului, costurile totale ale proiectelor de restaurare nu puteau să depășească 5, respectiv 10 milioane de euro, sume cu care nu se putea derula un proiect corect de restaurare pe un monument de interes național sau european", a adăugat Mircea Diaconu.