Comisia Europeană a primit solicitări din partea asociaţiilor din industria alimentară, care atrag atenţia asupra faptului că încurajarea dezvoltării sectorului biocombustibililor absoarbe o cantitate importantă de cereale şi oleaginoase, în detrimentul sectorului pe care îl reprezintă. Producătorii români afirmă că au resimţit efectele dezvoltării pe plan mondial a producţiei de biocombustibili, care sînt creşterea prea mare a cererii de cereale şi oleaginoase în raport cu oferta şi, în consecinţă, majorarea preţurilor. „Simţim pe deplin efectele dezvoltării bioenergiei, atît pe piaţa românească, cît şi europeană şi mondială, iar ţinta de 10% (ponderea biocombustibililor, în 2020, în consumul total, stabilită de CE - n.r.) ni se pare o cifră mare şi trebuie privită cu atenţie pentru că foarte curînd putem ajunge la probleme de securitate alimentară”, a declarat, vineri, preşedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, la o dezbatere pe tema politcii agricole din UE. Schema de sprijin aplicată în UE pentru “culturile energetice” (cum ar fi cerealele şi oleaginoasele, folosite pentru producerea de biocombustibil) este supusă dezbaterii, în cadrul consultărilor privind reformarea Politicii Agricole Comunitare (PAC). Ministerul Agriculturii sprijină continuarea subvenţionării, întrucît consideră că aceste plăţi stimulează fermierii să lucreze terenul. “Plăţile pentru culturile energetice pot fi un stimulent pentru introducerea în cultură a unor suprafeţe, ceea ce ar fi benefic în România”, a arătat ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş. Producătorii spun însă că aplicarea în continuare a schemelor de plăţi ar putea conduce la o dezvoltare prea mare şi prea rapidă a sectorului bioenergiei şi să provoace probleme “de securitate alimentară”. “O cantitate însemnată de cereale şi oleaginoase ia destinaţia bioenergiei. S-a creat o discrepanţă între cerere şi ofertă, astfel încît cererea a crescut mai mult decît oferta şi preţurile au crescut, de asemenea, foarte mult. Acest lucru a stîrnit îngrijorarea asociaţiilor europene din industria alimentară, care au solicitat Comisiei Europene să analizeze cu atenţie de la an la an ţinta de biocombustibili şi să nu se ajungă la probleme de securitate alimentară”, a mai spus Popescu.

Anul trecut, Bruxelles-ul a decis să mărească procentul de biocombustibil utilizat în transport cu pînă la 10% pînă în 2020. Comisarul european pentru Agricultură, Mariann Fischer Boel, a respins, în luna august a anului trecut, ipoteza că cererea europeană de biocombustibili, alimentată parţial de obiectivul impus de UE privind asigurarea unui conţinut de minim 10% de biocombustibil în volumul total de carburanţi utilizaţi în industria auto, ar contribui la creşterea preţurilor cerealelor. UE a introdus, în 2004, un sistem de subvenţii pentru încurajarea cultivării de “plante energetice”, cînd suprafaţa acoperită totaliza 0,31 milioane de hectare. Suprafaţa a crescut pe parcursul anilor următori, ajungînd în 2005 la 0,57 milioane hectare şi 1,23 milioane hectare în 2006. Prin alocarea subvenţiei unice de 45 de euro la un hectar de teren cultivat, UE vrea să încurajeze producţia de materie primă pentru biocombustibili. Între culturile vizate se numără cele de sfeclă de zahăr, cereale şi plante oleaginoase, precum rapiţa.

Subvenţia este aplicată inclusiv în România, unde suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii este de circa 130.000 de hectare.