Fuziunea surprinzătoare dintre UNPR şi PMP va duce la rearanjarea forțelor în Parlament. Prin înregimentarea progresiștilor, formațiunea condusă de Traian Băsescu reuşeşte astfel să devină a treia forţă politică din Legislativ, fie şi numai pentru o singură sesiune, scrie jurnalul.ro. În condițiile în care niciun partid nu mai deține puterea, nici la Camera Deputaților, nici la Senat, la toamnă, principalele formaţiuni parlamentare, PNL și PSD, vor fi nevoite să poarte negocieri punctuale cu partidul lui Băsescu.

CUM E SITUAȚIA LA CAMERA DEPUTAŢILOR

La Camera inferioară a Parlamentului, PSD şi ALDE au acum împreună 156 de membri, iar pentru a constitui majoritatea e nevoie de 180 de voturi, în timp ce PNL are numai 113 deputaţi. Viitorul PMP, după fuziunea cu UNPR, va avea 34 de deputaţi. Dintre aceştia, 24 provin din Uniunea lui Valeriu Steriu (președintele UNPR, n.r.), 9 sunt din vechiul PMP, la care se adaugă votul Elenei Udrea, care nu e membru al fostei Mișcări Populare, dar a rămas fidelă lui Băsescu, scrie sursa citată. Singura șansă a social democraţilor de a forma o majoritate pentru adoptarea anumitor proiecte este să negocieze cu UDMR, care are 16 membri, și cu minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, reprezentate de 17 deputaţi. În ecuație au mai rămas 22 de deputați neafiliați, care vor fi disputați atât de PSD, cât și de PNL.

SITUAȚIE STRÂNSĂ ȘI LA SENAT

La Camera superioară a Parlamentului, lucrurile sunt ceva mai diferite. Din cauza dezertărilor masive din partidul lui Steriu, UNPR nu mai are grup la Senat. În aceste condiții, noul PMP nu prea are un cuvânt de spus. Lupta pentru supremație va fi dusă între social democraţi și ALDE, pe de o parte, care au 77 de senatori, cu doi mai puţin decât le trebuie pentru majoritate, și PNL, pe de altă parte, care are 53 de senatori. Bătaia va fi pentru cele 20 de voturi ale independenților și cele șapte ale senatorilor UDMR.