Românii vor fi chemați la urne, în 11 decembrie, pentru a-și alege viitorii deputați și senatori. În condițiile în care clasa politică a fost tăvălită în ultimii ani pe toate părțile, este de așteptat ca românii să nu se înghesuie să voteze la alegerile parlamentare din acest an. De altfel, dezinteresul cetățenilor față de acest tip de scrutin a scăzut constant de la Revoluție încoace. Potrivit unui studiu comparativ realizat de Agerpres și prezentat de romaniatv.net, cea mai mare prezență la vot la alegerile parlamentare a fost în 1990, când s-a înregistrat un record de participare. În 20 mai 1990, din numărul totalul de 17.200.722 de alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616, adică 86,19%. Următorul scrutin general a fost în 27 septembrie 1992, zi în care s-au desfășurat și primul tur al alegerilor prezidențiale. Prezența la vot s-a aflat într-o ușoară scădere față de cea din 1990. Concret, din totalul de 16.380.663 de alegători înregistrați, s-au prezentat la vot 12.496.430 de alegători (76,29%). Tendința scăderii prezenței la vot s-a păstrat și la alegerile parlamentare din 1996, care au avut loc în 3 noiembrie, când, de asemenea, s-au desfășurat în același timp cu alegerile prezidențiale. În 1996, din numărul total de 17.218.654 de alegători, și-au exprimat votul 13.088.388 de cetățeni, adică 76,01%. Din cele aproximativ 50 de forțe politice care au început cursa electorală, în Parlament au intrat doar șase. La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, dintre cei 17.699.727 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne 11.559.458, adică 65,31%. La acest scrutin s-a înregistrat și o premieră. Dacă pentru alegerile din 1992 și 1996 a existat pragul electoral de minimum 3%, începând cu 2000 a fost impus pragul de 5%. Scăderea prezenței la alegerile parlamentare s-a păstrat și la scrutinul din 28 noiembrie 2004, când au votat 58,51% dintre cetățeni în primul tur și 55,21% în turul doi, din totalul de 18.449.676 de alegători înscriși pe liste. Alegerile s-au desfășurat într-un cadru legal nou, marcat și de revizuirea, în 2003, a Constituției. A fost ultima oară când alegerile parlamentare s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale.

2008 - CEA MAI MICĂ PREZENŢĂ

Cea mai scăzută prezență la vot din istoria electorală de după 1989 din România s-a înregistrat, potrivit sursei citate, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, când la urne au fost doar 39,20% (7.238.871) dintre cetățenii înscriși în listele electorale. La Camera Deputaților au fost exprimate 6.886.794 (39,2%) de voturi, în timp ce la Senat au fost 6.888.055 (39,2%) de voturi. Numărul total de alegători înscriși pe listele electorale a fost de 18.464.274. În premieră, la aceste alegeri s-a renunțat la votul pe liste, reprezentanții politici ai cetățenilor fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporțional. Alegerile parlamentare din 2008 au fost, de altfel, și primele de după 1989 care nu s-au desfășurat concomitent cu alegerile prezidențiale, ca urmare a modificărilor constituționale din 2003, potrivit cărora mandatul prezidențial a crescut de la patru la cinci ani. În fine, la alegerile legislative din 2012, care au avut loc în 9 decembrie 2012, prezența la vot a fost de 41,76% (18.423.066 de alegători). În schimb, la acest scrutin s-a înregistrat și o premieră negativă. Am avut parte de cel mai mare Legislativ din istoria postdecembristă a României: 588 de deputați și senatori.