România trebuie să stabilească o serie de ţinte intermediare anuale pe domenii şi reforme până la aderarea la zona euro, astfel încât să crească competitivitatea, convergenţa reală a economiei, precum şi capacitatea de a face faţă condiţiilor zonei euro, apreciază viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. „Când aderăm la euro, am aflat, este o decizie politică. Din momentul în care decizia a fost luată, însă, dimensiunea politică dispare. Pentru că, dacă stabilirea unui calendar este o decizie a reprezentanţilor, îndeplinirea condiţiilor, în special în ceea ce priveşte competitivitatea, convergenţa reală a economiei româneşti şi capacitatea noastră de a trăi, a produce şi a consuma acolo, presupune să ne creştem competitivitatea. Aici trebuie ajuns la un consens pentru stabilirea unei serii întregi de ţinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme”, spune Olteanu. La rândul său, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, consideră că ţinta de adoptare a monedei euro în 2019 este foarte ambiţioasă, dar nu imposibil de realizat, susţinând opinia lui Olteanu că este necesară stabilirea unor obiective clare, în mai mulţi paşi: „Nu data în sine e importantă, ci proiectul de aderare“. El a subliniat şi una dintre problemele mari cu care se confruntă România: „Suntem o societate care îmbătrâneşte şi dacă noi şi cei care vin după noi nu alegem să facem mai mulţi copii, cum s-au decis francezii, va trebui să invităm alţi oameni să muncească în ţara noastră, aşa cum s-au decis germanii. Este o realitate pe care trebuie să o asimilăm, social, cultural şi apoi instituţional“. Şi Bogdan Olteanu consideră că structura ocupării populaţiei trebuie reformată, astfel încât cei din mediul rural să lucreze în urban, să se alăture populaţiei din industrie şi servicii.