În opinia lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), toţi cei care din "neglijenţă şi incompetenţă" au generat situaţia aceasta privind PPA ar trebui traşi la răspundere, făcând referire în primul rând la ANSVSA. "Este o problemă delicată ca rezolvare, dar cred că ar trebui până la urmă traşi la răspundere toţi cei care din neglijenţă şi din incompetenţă au generat situaţia aceasta. Mă refer la cei cărora le revenea sarcina pentru care au încasat salariul în fiecare lună să ia toate măsurile ca să nu vorbim acum despre pestă, mai ales că este o HG din 2016 în care se trasau acţiuni concrete şi complete pentru diminuarea acestei boli. Responsabili cu ceea ce se întâmplă cu PPA este ANSVSA, care văd că acum are ciocul foarte mic, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi mai puţin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. ANSVSA este subordonat direct Guvernului, porcul mistreţ, cel care transportă boala, este la MAP. Este un adevărat dezastru. Nu ştiu dacă nu vor mai fi şi situaţii să facem nişte acţiuni care nu ne obligă, cred că dă cu virgulă undeva la tot ceea ce se întâmplă. MADR şi persoana ministrului Agriculturii s-au agitat degeaba, deşi nu era în sarcina dânsului, el s-a agitat cel mai mult şi atunci când lucrezi mai faci şi gafe, ca acel ordin care ne-ar putea dăuna foarte mult nouă agricultorilor. Ordinul de la cap la coadă este o aberaţie, care nu se poate materializa în teren. A ieşit de altfel şi ministrul şi a explicat ca să dreagă busuiocul", a spus preşedintele Ligii.

El afirmă că aceste acţiuni de stropire cu o anumită substanţă a maşinilor sau aplicarea ei pe acele covoare nu vor face decât "să umple buzunarele unor băieţi deştepţi", la fel cum s-a întâmplat pe vremea gripei aviare, atâta timp cât nu există antidot şi tratament la acest virus. "De ce îmi dă cu virgulă? Am întrebat profesioniştii şi toţi au spus că nu există antidot şi tratament la acest virus şi atunci mi-am pus şi eu întrebarea ca om, cu ce stropesc eu maşinile? Cu ce sunt impregnate acele covoare? Nu aş vrea să aud peste câteva luni că s-a întâmplat cu aceste produse aşa cum s-a întâmplat cu cele câteva milioane de euro pe vremea gripei aviare. Deci specialiştii au spus că nu există antidot, nici de tratament nici de prevenţie. Pentru mine vaccinul este o prevenţie. Dacă nu există, cu ce stropesc maşinile, ori această acţiune este doar ca să umple buzunarele unor băieţi deştepţi?", precizează Baciu.

De asemenea, el susţine că nu a văzut un "plan de bătaie" al MAP pentru diminuarea efectelor PPA, care este de fapt gestionarul porcului mistreţ şi despre care se spune că transportă boala. "Aceste probleme cu extragerile de porci sunt de foarte multă vreme. Este acea Lege a vânătorii care stă prin Parlament şi s-a renunţat la ea pentru că băieţii deştepţi au toţi fonduri de vânătoare. Cred că de asta MAP nu este interesat de o acţiune de diminuare a acestor transportatori de boli. Nu vreau să fiu asociat că vreau să omor animalele sălbatice, dar ceea ce am învăţat eu la şcoală este că trebuie să existe o corelaţie în lanţul trofic. În momentul în care speciile se înmulţesc mai mult decât le permit condiţiile de trai, acolo va apărea o epidemie. La fel este situaţia şi la urs. Cei care au preluat aceste fonduri de vânătoare aveau nişte obligaţii faţă de fondul cinegetic, dar, care, din lăcomie nu fac nimic, nu cheltuie nimic, pentru că acolo unde sunt situaţii critice de găsirea hranei trebuie să intervină omul. Animalul acela atunci când coboară de pe munte, coboară din disperare, de foame. Ori proprietarul de ce nu-i asigură hrana, dacă vrea atât de mult urs în fond? Este însă o explicaţie. Pentru un vânat ca acesta, dacă vorbim de urs sau dacă vorbim de cerb, trebuie să dau vreo câteva mii de euro, iar băieţii aceştia deştepţi vor doar să facă bani şi nu sunt interesaţi de a menţine o structură a fondului cinegetic", avertizează şeful LAPAR.

Pe de altă parte, PPA poate să afecteze foarte mult şi exporturile de cereale, în condiţiile în care numai anul trecut au fost refuzate la export câteva vapoare cu grâu pentru că au fost găsite seminţe de mac. "Toate aceste probleme legate de PPA vor avea efecte economice. Este suficient să ai o declaraţie în acest sens, mai puţin gândită, şi să se ducă în cap preţul la cereale, pentru că şi locul acela fruntaş al României din Europa deranjează. Avem producţie mare, avem producţie bună, iar cu problema pe care o avem se poate umbla la preţ, pentru că deranjează alte buzunare europene. Evident că virusul PPA rezistă în funcţie de temperatură, de la câteva zile până la 100 de zile, dar în final indiferent de numărul de zile, el dispare, şi nu tot porumbul pe care îl recoltezi azi îl mănânci azi, poate peste un an ori un an nu are cum să reziste. Dar cum întotdeauna la noi cineva trebuie să câştige când este o nenorocire este normal că se va specula chestia aceasta şi băieţii deştepţi o vor folosi din plin", a avertizat Baciu.

Anul trecut, România a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, adică 1,4 tone pe fiecare român, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb. Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta "a sărit" la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar. Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, România ocupa, în 2017, primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.