În România nimeni nu mai ştie ce înseamnă, cu adevărat, expresia „stat de drept”. La noi, aceste cuvinte au fost rostite de atâtea ori, bagatelizate, luate în batjocură, aruncate dintr-o parte în alta, s-a râs, s-a pronunţat greşit etc., încât ele nu mai au niciun sens. Există însă o instituţie care pare că le ia în serios. Este vorba despre Comisia Europeană, care a propus miercuri, într-o iniţiativă fără precedent, "restrângerea accesului la fondurile UE" pentru ţările membre care încalcă statul de drept, conform proiectului de buget comunitar pentru perioada 2021-2027, relatează AFP, potrivit agerpres.ro.

"Respectarea statului de drept reprezintă o condiţie prealabilă esenţială pentru buna gestiune financiară şi pentru eficacitatea finanţării din partea UE. Prin urmare, Comisia propune un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficienţele generalizate care afectează statul de drept" în ţările membre, a explicat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Parlamentul European. "Este vorba de un mecanism cu aplicare generală, deoarece nu vizează anumite state membre", a spus el.

Însă guvernele din Polonia şi Ungaria se simt direct vizate, comentează AFP. "O inovaţie majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanţarea UE şi statul de drept", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene privind viitorul buget al Uniunii Europene. Dacă vor fi aprobate de statele membre şi de Parlamentul European, noile instrumente propuse vor permite UE "să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept". "O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă", se menţionează în comunicat.

Comisia explică pe larg cum ar funcţiona un astfel de mecanism. Primul pas ar fi ca Bruxellesul să stabilească faptul că s-au înregistrat toate condiţiile pentru invocarea mecanismului. Apoi, Comisia ar informa statul membru vizat, care va avea la dispoziţie o anumită perioadă, nu mai scurtă de o lună, pentru a oferi explicaţii. Decizia de a impune astfel de măsuri restrictive ar fi luată de Comisie, însă ea va trebui ulterior adoptată de Consiliu prin vot cu "majoritate calificată inversă", ceea ce înseamnă că propunerea Comisiei ar trebui adoptată de Consiliu dacă acesta nu decide printr-o majoritate calificată să o respingă. După adoptarea lor, măsurile ar rămâne în vigoare până când deficienţele privind statul de drept ar fi remediate. Mai multe ţări au cerut un astfel de mecanism pentru a se evita situaţii precum disputa fără niciun rezultat dintre Bruxelles şi guvernul ultraconservator polonez, acuzat că pune în pericol independenţa justiţiei.

În contextul procedurii greoaie în desfăşurare lansată de Comisia Europeană, ideea noului mecanism este de a putea pune o presiune financiară atunci când mai au loc situaţii similare. "Nu vom accepta mecanisme arbitrare care ar face din gestionarea fondurilor un instrument de presiune politică la cerere", a avertizat deja viceministrul polonez pentru afaceri europene, Konrad Szymanski.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, ce reuneşte statele membre, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Din cauză că discuţiile privind actualul buget al UE "au durat prea mult", iar "programe financiare cheie au fost întârziate şi proiecte cu un real potenţial de redresare economică au fost amânate", Comisia Europeană atrage atenţia că este "necesar să se acorde maximă prioritate" noilor negocieri privind viitorul buget. Comisia îşi exprimă dorinţa să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European şi de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.