Cum ar fi arătat România fără Dobrogea, fără deschidere la Marea Neagră, fără Deltă, fără podul de peste Dunăre și mai ales fără fără port, „plămânul prin care respiră economic”, după cum spunea Mihail Kogălniceanu?! Acest exercițiu de imaginație ar trebui să-l încerce constănțenii și tulcenii, dar și ceilalți locuitori ai României, atunci când aud vorbindu-se de „Ziua Dobrogei”. Această zi, care evocă momentul de acum 136 de ani - 14 noiembrie 1878 - și în care se țin discursuri și se organizează ample manifestări culturale, are o însemnătate primordială pentru statul român. Aceasta este ziua în care, la Brăila, au fost organizate festivitățile ce au precedat intrarea autorităţilor civile şi militare româneşti în Dobrogea.

Seria manifestărilor aniversare dedicate „Zilei Dobrogei” s-a deschis vineri, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), edificiu ridicat în timpul lui Carol I, ca sediu al Palatului Comunal - cum i se spunea atunci Primăriei -, printr-o „lecție deschisă”, moderată de muzeograful dr. Lavinia Gheorghe. Aula „Adrian Rădulescu” a fost arhiplină, elevii de la școlile din municipiul și județul Constanța prezentând o suită de momente artistice, care au fost completate cu discursuri despre semnificația zilei de 14 noiembrie 1878.

Activitățile au continuat, puțin după aceea, în aceeași aulă, numită și „sala pictată” deoarece pereții săi prezintă o istorie în frescă a României, pe ei fiind reflectat și Războiul de Independență (1877-1878) - în urma căruia Dobrogea a revenit în graniţele statului român -, precum şi portretele celor doi oameni politici importanţi ai perioadei, Mihail Kogălniceanu şi I.C. Brătianu.

„ACEASTĂ UNIRE A PUS DOBROGEA PE HARTA EUROPEI” „Această unire a pus Dobrogea pe harta Europei, prin investițiile și ctitoriile care s-au făcut aici. Ar fi suficient să nominalizăm doar Portul Constanța și Podul de la Cernavodă, dar eu vreau să menționez și Muzeul din Constanța și cel din Hârșova”, a subliniat directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea, în deschiderea amplei manifestări organizate sub auspiciile Instituției Prefectului.

„Arhivele constănțene păstrează o serie de mărturii referitoare la perioada premergătoare evenimentului de la 14 noiembrie 1878, din ziua evenimentului, dar și din perioada următoare. În ultimii ani, preocupările noastre pe linia valorificării științifice a documentelor s-au materializat prin publicarea acestor izvoare arhivistice, astfel încât e greu să vobim de ceva inedit. Cert este că presa prezentă la eveniment în ziua de 14 noiembrie 1878 i-a alocat spații largi și astăzi ne este cunoscut mai bine acest moment în special datorită reporterilor prezenți la fața locului, care au consemnat ceea ce s-a întâmplat la Brăila”, a spus șeful Serviciului Județean al Arhivelor Naționale, dr. Virgil Coman.

O ZI PE NEDREPT NECUNOSCUTĂ „Din păcate, această dată nu este cunoscută la nivel național pe măsura importanței pe care o are, comparativ, spre exemplu cu date precum 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor), 27 martie 1918 (Unirea Basarabiei cu România), 28 noiembrie 1918 (Unirea Bucovinei cu România) și 1 decembrie 1918 (Unirea Transilvaniei cu România). Fără îndoială că momentul 14 noiembrie 1878 reprezintă o etapă importantă în procesul de constituire a statului unitar român”, a mai spus dr. Virgil Coman.

Au mai vorbit despre Dobrogea și realizările acelor vremuri: conf. univ. dr. Marioara Cojoc - „Rolul statului român în modernizarea Dobrogei: construirea podului de la Cernavodă (Podul „Carol I“, 1890-1895) și deschiderea Portului maritim Constanța (1896)”, Emil Ermin Sandu - „Rolul instituției monarhice în Dobrogea”, dar și directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, care a amintit clădirile-simbol ale Constanței.

„Astăzi serbăm o zi importantă, ziua în care regiunea Dobrogea a fost alipită la patria-mamă. Din punct de vedere socio-economic, acest eveniment a avut răsunet, punându-se în aplicare două mari proiecte: Portul Constanța și Podul peste Dunăre „Anghel Saligny”, a spus subprefectul Constanței Levent Accoium.

Prezent la eveniment a fost și șeful Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, care a declarat: „Alipirea Dobrogei la patria-mamă are o semnificație aparte pentru musulmani. Dacă studiem cu atenție istoria, ne dăm seama că și comunitatea turco-tatară a contribuit la unirea Dobrogei cu România. Această solidaritate l-a determinat pe regele Carol I ca la 38 de ani de la acest eveniment să ridice, în semn de prețuire pentru comunitatea musulmană, moscheea numită Carol I”.

„ARTĂ ȘI CONVIEȚUIRE ÎN DOBROGEA” Multipremiata corală bărbătească ortodoxă a Arhiepiscopiei Tomisului, Armonia, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teodosie, a intonat imnul de stat, „Deșteaptă-te, române!”, și cântece patriotice, programul încheindu-se cu un spectacol de folclor multietnic: „Artă și conviețuire în Dobrogea”.