Europarlamentarul Minodora Cliveti a adresat, ieri, o solicitare scrisă Comisiei Europene (CE) privind „rezultatele de bune practici între statele membre în domeniul serviciilor de îngrijire a copiilor pe teritoriul UE\", cerând, de asemenea, o statistică pe ţări a utilizării celor 500 de milioane de euro, precum şi rezultate concrete obţinute în baza acestei finanţări. „Din păcate, în UE nu avem un cadru unitar în ceea ce priveşte serviciile de îngrijire a copiilor, însă în contextul Obiectivelor de la Barcelona, CE s-a angajat să promoveze schimbul de bune practici în acest domeniu sensibil, dar să şi încurajeze statele membre ale UE în utilizarea sumei de 500 de milioane de euro din Fondul Social European, sumă alocată pentru perioada 2007 - 2013, pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor. Ori, până în prezent, CE nu a dat publicităţii vreun document care să reliefeze clar aceste obiective”, a explicat Minodora Cliveti sensul demersului său. Potrivit acesteia, „reconcilierea vieţii private cu cea profesională este, încă, o mare problemă în rândul femeilor europene\". „Statisticile arată că 1 din 3 femei sunt obligate să lucreze part-time, comparativ cu doar 1 din 10 bărbaţi. În UE mai mult de 6 milioane de femei având vârste între 25 şi 49 de ani sunt obligate să nu lucreze ori să muncească part-time, pentru a se putea ocupa de îngrijirea copiilor şi de responsabilităţile familiale\", a mai spus Minodora Cliveti. Europarlamentarul român a mai precizat că aspectele semnalate „conduc şi la lipsa remuneraţiei sau a scăderii acesteia în rândul femeilor\" şi, în consecinţă, la „imposibilitatea plăţii serviciilor de îngrijire a copiilor (creşe, grădiniţe)”. „Faptul că femeile renunţă la a munci o normă întreagă constituie o soluţie pentru îngrijirea copiilor, dar asta conduce şi la scăderea veniturilor lor şi, în final, a pensiilor acestora, fapt incorect nu numai moral\", a conchis Minodora Cliveti.