Într-o societate în care fiecare zi înseamnă o luptă pentru a trece peste problemele financiare, ale pierderii unui loc de muncă sau ale necazurilor personale care apar inevitabil în viață, unul din trei români suferă de o formă de tulburare depresivă, iar situația este cu atât mai alarmantă cu cât mulți nu conștientizează că au o astfel de suferință. Potrivit Eurobarometrului, 4 milioane de români suferă de o afecțiune psihică - de la anxietate la stări de panică, până la depresie severă - de două ori mai mulți decât acum 15 ani, iar în întreaga lume, 350 de milioane de persoane au această afecțiune. Mulți însă nu știu că suferă de astfel de probleme, întrucât unele forme de depresie sunt ascunse, iar diagnosticarea este mult mai dificilă.

CUM RECUNOAȘTEM DEPRESIA ASCUNSĂ Psihoterapeutul Camelia Stavarache, președintele Asociației de Psihoterapie Integrativă, prezentă la Conferința națională ”Criză, intervenție, schimbare - Abordare psihointegrativă a traumei”, organizată de Universitatea ”Andrei Șaguna” din Constanța, a explicat, pentru ”Telegraf”, că oamenii care suferă de depresie sunt de două tipuri: cei ușor identificabili, pentru că poartă masca depresivului (colțurile gurii lăsate în jos, plâng ușor, privire tristă, atitudine pesimistă), și cei care sunt greu identificabili, pentru că suferă de depresie ascunsă. ”Aceștia au, de exemplu, diferite dureri sau manifestări psihosomatice și își exprimă suferința nu într-o formă psihică, ci fizic: dureri, o mâncărime, prurit, schimbări la nivelul tenului. Persoanele care suferă de depresie ascunsă pot avea dureri neidentificabile de către medici, cărora nu li se cunoaște cauza”, a explicat psihoterapeutul. Alte simptome care pot semnala o depresie ascunsă sunt mâncatul excesiv, așa că depresii sunt întâlnite frecvent în rândul obezilor, al alcoolicilor, al consumatorilor de droguri, al marilor fumători. ”Unele forme ale depresiei sunt atât de bine ascunse încât nu se dezvăluie decât în momentul în care pacientul recurge la suicid. Suicidul este explicat în 90% din cazuri de o patologie psihică. Vorbim despre o boală, cei care se sinucid sunt bolnavi. Restul de 10% din sinucigași fac demonstrativ acest gest, fie vor să păcălească sau să șantajeze, fie se sinucid dintr-un motiv altruist - pentru a-și salva familia, camaradul”, a spus specialistul.

CUM RECUNOAȘTEM DEPRESIA Ca să putem să îi ajutăm pe cei care trec printr-o astfel de suferință, ar trebui să fim foarte atenți la modificările comportamentale ale acestora. ”Întotdeauna, persoana bolnavă va avea un comportament diferit: fie dintr-o persoană foarte activă social ajunge să stea foarte mult în casă și refuză să iasă, fie s-a îngrășat foarte mult în ultima vreme, consumă alcool, plânge foarte ușor sau este irascibilă, în loc să fie tristă devine foarte nervoasă”, a explicat psihoterapeutul.

DEPRESIA TREBUIE TRATATĂ Acesta a precizat că, atunci când observăm modificări comportamentale la cineva apropiat, ar trebui să apelăm la un specialist care poate interveni cu tratamentul adecvat. ”Pentru diagnosticare, trebuie să se apeleze la un psiholog clinician sau un psihiatru, iar pentru tratament, persoana depresivă trebuie să ajungă la un psihiatru sau psihoterapeut”, a precizat Camelia Stavarache. Specialistul a explicat că oamenii nu ar trebui să fugă de ajutorul medical, întrucât numai psihiatrii și psihoterapeuții au mijloacele necesare pentru a interveni și vindeca aceste afecțiuni psihice. ”Este o falsă impresie a bolnavilor că nu au nevoie de ajutor, pentru că există studii care arată că în cazul depresiei se pierd neuroni, pentru că are loc o distrugere a celulelor nervoase din creier, mai ales din zona prefrontală. Așa că este o iluzie să crezi că poți să te tratezi singur sau să crezi că poți duce o depresie pe picioare, pentru că vei rămâne cu acei neuroni pierduți. Iar la următorul hop, mult mai mic decât cel inițial, vei face o depresie mult mai gravă”, subliniază specialistul.

Cheia vindecării

Dacă este identificată, iar cel afectat de depresie apelează la ajutorul unui psihoterapeut, boala secolului poate fi tratată, prin ședințe de psihoterapie și prin tratament medicamentos. ”S-au făcut filmări cu încetinitorul și s-a arătat că neuronii din anumite zone ale creierului, contrar credinței că celulele nervoase nu se mai refac, au început să funcționeze din nou, sub influența psihoterapiei, dar și a medicației psihiatrice”, a precizat Stavarache. Așa că cei care consideră că vorbăria de la ședințele de psihoterapie nu are niciun efect se înșală, spune specialistul, pentru că, pe lângă schimbările atitudinale ale pacientului, studiile arată și efecte clinice ale tratamentului. ”Psihoterapeutul nu este nici prietenul tău, nici preotul la care te spovedești, nici judecătorul care trebuie să îți spună dacă ai greșit sau dacă spui adevărul. Psihoterapia este o combinație de artă cu tehnică, așa că orice întrebare de pe parcursul ședințelor de tratament are scopul de a vindeca trauma care a provocat suferința. Este un antrenament mental la care îl supunem pe pacient pe o durată de câteva luni și în care acesta învață cum să-și identifice modurile negative de a gândi, cum să-și gestioneze corect emoțiile, cum să scoată traumele care s-au închistat la nivel corporal”, a explicat psihoterapeutul.

Boala afectează viața profesională și personală

Stavarache a precizat că depresia nu trebuie ignorată, ci tratată, pentru că efectele bolii afectează atât latura financiară a individului, pentru că randamentul la serviciu este din ce în ce mai scăzut, dar și echilibrul afectiv. ”Persoana depresivă nu mai are disponibilitatea de a iubi, de a avea grijă de copii, de a fi afectuoasă, sunt efecte la nivel social, devenind din prietenul de nădejde o persoană retrasă, partenerul de viață care era odată implicat în relație devine o persoană cu vicii”, precizează psihoterapeutul.