Persoanele care nu-și declară venitul global până la 25 mai pot primi notificări de la organele fiscale, pe baza datelor obținute prin schimbul de informații cu statele membre sau din afara Uniunii Europene. Totuși, există situații în care apare așa-numita dublă impunere, spune managerul departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul Ernst & Young (EY) România, Andreea Cosmănescu - „Cel puţin câteva mii, posibil şi zeci de mii de persoane pot fi în această situaţie, iar cetăţenii români cu domiciliu în România, dar care au plecat din ţară şi nu şi-au clarificat rezidenţa fiscală pot fi subiectul dublei impuneri dacă nu se conformează cu procedurile necesare la Fisc. Acelaşi risc există şi în cazul cetăţenilor străini care au avut statut de rezidenţi fiscali în România, dar nu s-au scos din evidenţele fiscale la plecarea din ţară (pentru o perioadă mai mare de 183 de zile)“. Există câteva situaţii în care contribuabilii nu pot să se conformeze procedurilor declarative anuale, din cauza lipsei documentelor justificative. Și asta pentru că, în anumite state, anul fiscal nu corespunde cu cel calendaristic. Este o situație obișnuită pentru persoanele fizice care lucrează în Marea Britanie, unde veniturile sunt raportate în două declaraţii anuale (anul calendaristic 2016, spre exemplu, este acoperit de două declaraţii fiscale: aprilie 2015 - aprilie 2016, respectiv aprilie 2016 - aprilie 2017, cu termen de înregistrare mult după cel anual din România). Astfel, potrivit EY, multe persoane rezidente fiscal în România preferă să nu depună declaraţiile anuale de venit şi în ţara noastră, ca să evite emiterea unor decizii de impunere eronate, ce nu pot fi contestate în timp util. Ele riscă o amendă, pentru nedepunerea în termen a declarației în România, ba chiar și-un control fiscal preliminar, dacă veniturile cu sursă neidentificată depășesc echivalentul a 50.000 lei.