Cum ne păzim de bolile de inimă?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Cum ne păzim de bolile de inimă?

Sănătate 15 Martie 2011 / 00:00 976 accesări

Ultimele date statistice arată că ţara noastră se situează în primele trei locuri în Europa în privinţa numărului de decese provocate de boli de inimă. Tot statisticile arată că unul din doi români, care are peste 50 de ani, este hipertensiv. Specialiştii în domeniu fac cercetări peste cercetări pentru ca oamenii să ştie cât mai multe despre prevenirea acestor afecţiuni. Un studiu realizat la Harvard, citat de Health.com, arată că riscul de a avea boli cardiovasculare poate fi redus cu pâna la 83% dacă ai obiceiuri de viaţă sănătoase. În primul rând fumatul este interzis cu desăvârşire. Experţii recomandă consumul, în fiecare zi, a cel puţin o jumătate de pahar cu vin, sau echivalentul cantităţii de alcool conţinute de acesta, dar nu mai mult de un pahar plin. Activitate fizică moderată sau mai intensă, timp de cel puţin 30 de minute, este şi ea ideală. Menţinerea unei greutăţi corespunzătoare, printr-o alimentaţie sănătoasă, este şi extrem de importantă. Alimentaţia trebuie să fie fără grăsimi trans, însă bogată în fibre, acizi graşi omega-3. De asemenea, ar trebui consumate alimente cu un indice glicemic scăzut şi să existe un raport echilibrat între grăsimile polinesaturate şi cele saturate. Potrivit cercetării, dacă trei din aceste obiceiuri sănătoase au fost respectate, riscul de apariţie a bolilor coronariene peste 14 ani a fost redus cu 57%; dacă au fost respectate patru, riscul a fost redus cu până la 66%, iar când s-a ţinut cont de toate cele cinci obiceiuri riscul a fost redus cu până la 83%. Experţii mai spun că factorii care pot duce la apariţia bolilor cardiovasculare sunt numeroşi, cei mai mulţi putând fi controlaţi, cum ar fi fumatul, în timp ce alţii sunt imposibil de influenţat - cum ar fi moştenirea genetică. Printre cei din prima categorie se numără şi stresul, care are o pondere semnificativă. Stresul determină contractarea arterelor şi afectează funcţionarea normală a trombocitelor, astfel încât creşte riscul de formare a cheagurilor de sânge. Mai mult decât atât, stresul determină creşterea cantităţii în care se găseşte hormonul numit cortizol, fapt care poate ridica nivelul glicemiei şi al tensiunii arteriale. De asemenea, mai multe studii au descoperit că stresul, surmenajul din cauza serviciului şi o stare de demoralizare, în general, duc la creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare.

Taguri articol


12