Nu cu mult timp în urmă, președintele SUA, Barack Obama, sublinia, într-un discurs, cât de importantă este medicina personalizată sau medicina de precizie. De altfel, multe dintre discursurile oficialilor din State cu privire la dezvoltarea medicinei fac referire la viitor, respectiv la medicina de precizie. Un lucru este cât se poate de clar, sau va fi, în viitor, în întreaga lume: bolnavii nu trebuie tratați toți la fel, ținându-se cont doar de afecțiune, ci trebuie să existe tratamente personalizate. Toate aceste mențiuni extrem de importante au fost anunțate la un eveniment de mare anvergură care se desfășoară între 3 și 7 iulie în Eforie Nord.

Nu cu mult timp în urmă, președintele SUA, Barack Obama, sublinia, într-un discurs, cât de importantă este medicina personalizată sau medicina de precizie. De altfel, multe dintre discursurile oficialilor din State, dar nu numai, cu privire la dezvoltarea medicinei fac referire la viitor, respectiv la medicina de precizie. Un lucru este cât se poate de clar, sau va fi, în viitor, în întreaga lume: bolnavii nu trebuie tratați toți la fel, trebuie să existe tratamente personalizate. Toate aceste mențiuni extrem de importante au fost anunțate în cadrul unei conferințe prilejuite de desfășurarea unor evenimente de mare anvergură care se desfășoară între 3 și 7 iulie în Eforie Nord: a XI-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie şi cea de-a XIV-a reuniune a Academiei Mondiale de Neurotraumatologie Interdisciplinară. Evenimentele numără aproximativ 200 de participanţi din 18 ţări. Cercetători de top, personalităţi din mediul academic şi universitar, medici specialişti, dar şi rezidenţi din SUA, Japonia, China, Israel, Germania, Austria, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Suedia, Spania, Iordania, Egipt, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam, Republica Moldova şi România vor aborda cele mai complexe teme neurologice ale momentului, dar și ceea ce se anunță a fi medicina viitorului. Despre aceasta a vorbit, în cadrul unei conferințe, și preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), totodată şi președintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), prof. dr. Dafin Mureşanu, de la Universitatea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. ”În urmă cu câteva luni, Barack Obama menționa și apăsa foarte mult pe ideea medicinei personalizate sau a medicinei de precizie. (...) Asta înseamnă că trebuie să ne întâlnim undeva, știința și cu practica clinică, mult mai aproape, să avem o idee foarte clară despre caracteristicile pacientului. După cum bine știți, la același timp de terapie, doi pacienți care au aceeași boală aparent, din punctul de vedere al expresiei ei, reacționează cu totul diferit. Și atunci este rațional să ne îndreptăm spre această strategie”, a explicat profesorul. Problema este că medicii, în prezent, tratează o serie de boli pe baza unor ghiduri terapeutice, ceea ce înseamnă că fiecare boală trebuie să fie tratată după un standard, adică să se ia un anumit tratament, lucru care nu se mai vrea prin implementarea medicii viitorului. „Asta înseamnă multă genetică. Vorba veche „se tratează bolnavi, nu boli“ s-a diluat foarte mult în ultima perioadă, deoarece toate ghidurile de tratament, în general, sunt făcute pentru boli, nu pentru bolnavi. Medicina bazată pe dovezi, care este o etapă istorică foarte importantă și noi ne bazăm foarte mult pe ea, a reprezentat un progres, de la exprimarea unei opinii la găsirea unor dovezi care să fie așezate pe bază de calcule statistice. Dar statistica nu este identică și nu reușește să rezolve problema individului”, explică prof. dr. Mureșanu, care completează că „ghidurile terapeutice sunt construite pe medicina bazată pe dovezi, care este un concept statistic“. „Ceea ce nu înțeleg autoritățile uneori este faptul că aceste ghiduri sunt absolut orientative. Ce spun americanii, dar de altfel noi toți, este că medicina este o știință care trebuie personalizată, și tratamentele trebuie tot mai mult. În Europa este nevoie de o dezvoltare largă a unor baze de date în care să fie inclusă persoana, trebuie să avem genotiparea oamenilor, trebuie să știm fiecare cu ce risc se poate confrunta, și astfel vom reuși să fim și mai aplicați în ceea ce privește tratamentul. Medicina personală sau de precizie este cea a viitorului”, a declarat profesorul. Despre importanța medicinei personalizate a vorbit și o personalitate extrem de marcantă în lume, în domeniul neuroreabilitării, totodată secretar al Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare, dr. Volker Homberg.

BOLILE NEUROLOGICE, TOT MAI FRECVENTE ÎN RÂNDUL TINERILOR

Datele statistice întocmite la nivel național arată că bolile neurologice sunt tot mai frecvente în rândul populaţiei tinere, dar nu ne situează peste media europeană. Traumatismele craniocerebrale (TCC), scleroza multiplă, neuropatiile periferice, bolile Parkinson şi Alzheimer sau accidentul vascular cerebral sunt suferințe neurologice care afectează milioane de oameni, anual, la nivel mondial. Scleroza multiplă este considerată una dintre cele mai invalidante boli ale adultului tânăr, iar majoritatea cazurilor de TCC se înregistrează în rândul tinerilor, dar în ceea ce privește celelalte afecţiuni, depistarea lor la vârste din ce în ce mai tinere este un semnal de alarmă pentru specialişti. ”În general, în ceea ce privește marile patologii neurologice, sunt clare o serie de aspecte. Bolile vasculare cerebrale apar la vârste tot mai tinere și știm deja acest lucru. Știm că și bolile neurodegenerative sunt mai frecvente la tineri, iar acest lucru are două cauze: mediul și organismul. Mediul este tot mai încărcat cu elemente care țin de un grad mai mare de poluare. Apoi, trebuie luat în calcul stresul zilnic, comportamentul, în general, al individului este foarte important. Depinde cum luăm fiecare această provocare a vieții și cum o gestionăm. Practic, cum ne organizăm singuri viața. Lucrul acesta este foarte dificil, în condițiile în care viața s-a accelerat, în condițiile în care lucrăm tot mai mult sub presiune”, a subliniat prof. dr. Mureșanu. Și a dat exemplu cum era viața acum 40 de ani: „Numai ca să dai un telefon trebuia să aștepți să ajungi acasă sau să bagi o fisă sau să mergi la poștă”. ”Acum, numărul de șanse și de interacțiuni a crescut enorm, și a fost și spre rău. Noi, de fapt, avem o capacitate limitată, ca rezervă biologică”, completează profesorul.

ȘCOALA DIN ROMÂNIA, CĂUTATĂ DE MEDICI DIN ÎNTREAGA LUME

Evenimentul de la Eforie Nord demonstrează, încă o dată, că școala din România este extrem de apreciată și căutată. ”Mă bucură faptul că școala noastră este solicitată și căutată de foarte mulți medici tineri, dar și formați din lume. Strategia noastră este de a crea punți între Est și Vest. Educația medicală se face tot mai greu și e tot mai complicat”, spune prof. dr. Dafin Mureșanu. El a subliniat, totodată, că este meritoriu pentru neurologia românească şi pentru medicină în general că un astfel de eveniment care integrează abordarea atâtor patologii, atât din punct de vedere clinic, cât şi din perspectiva cercetării ştiinţifice medicale de vârf, a ajuns astăzi la cea de-a XI-a ediţie şi reuneşte şi anul acesta specialişti de top din neurologia mondială. ”Prioritatea noastră pentru Şcoala de Vară din acest an este extinderea programelor educaţionale şi transpunerea cercetării ştiinţifice în practica clinică”, a completat prof. dr. Mureșanu.

Statistici, boli...

La nivel mondial există aproximativ 2,1 milioane de pacienți cu scleroză multiplă (SM) (o boală autoimună, a cărei cauză este încă neelucidată), iar în România, numărul lor este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM -„Boala cu 1.000 de feţe” - s-a dublat în ultimii 6 ani, ajungând la circa 600.000. Cele mai recente date prezentate de Platforma Europeană a Sclerozei Multiple situează România pe locul 27 din 33 de state din Europa la capitolul servicii medicale acordate pacienţilor diagnosticaţi cu această boală invalidantă. Simptomatologia SM include: tulburări de vedere, tulburări de mers și echilibru, pareze, parestezii, fatigabilitate, tulburări cognitive, depresie, anxietate, tulburări ale somnului, tulburări sfincteriene sau disfuncție sexuală. Costul tratamentului per pacient: 30.000 euro în Europa, 9.000 euro în România. Traumatismele craniocerebrale (TCC) reprezintă principala cauză de dizabilitate în țările industrializate și în curs de dezvoltare și principala cauză de mortalitate în rândul tinerilor. La nivel mondial, aproximativ 10 milioane de oameni suferă anual un traumatism craniocerebral. Organizația Mondială a Sănătății preconizează că, până în 2020, accidentele rutiere, principala cauză a TCC, vor deveni al 3-lea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În România sunt 300 de cazuri de TCC la 100.000 de locuitori. Traumatismele craniocerebrale cresc riscul apariției bolilor neurodegenerative: Alzheimer, Parkinson sau demența pugilistică, determinată de lovituri repetate. Anual, în lume, 10 oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu Parkinson, la nivel european fiind 1,2 milioane de pacienţi, iar în ţara noastră sunt peste 70.000 de pacienţi. În ceea ce priveşte maladia Alzeihmer, în România există peste 500.000 de pacienţi care suferă de ”boala uitării”.

Evenimentele de la Eforie sunt organizate de Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii împreună cu Societatea de Neurologie din România şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare.