O nouă descoperire. Bioinginerii Universităţii Duke au reuşit, prin modificări genetice, să transforme celule neexcitabile în unele capabile să genereze şi să transmită curentul electric, o descoperire ce ar putea avea implicaţii largi în tratarea bolilor sistemului nervos sau a celor cardiace. Transformarea a fost posibilă prin introducerea pe suprafaţa celulelor a unor gene care rezultă din formarea canalelor de ioni. Aceste canale permit moleculelor încărcate electric să iasă sau să intre din celule permiţând transferul curentului electric de la o celulă la vecina sa. Cercetătorii susţin că doar trei canale de ioni sunt suficiente pentru a determina excitarea celulelor. Este vorba despre canale ce transportă ioni de potasiu, de sodiu şi un canal de joncţiune, o structură specializată care permite comunicarea electrică între celule. Celulele excitabile modificate genetic ar putea juca un rol important la tratarea atacurilor de cord, atunci când porţiuni lezate ale muşchiului inimii devin deconectate electric şi nu se mai pot contracta alături de celulele sănătoase învecinate.

Boli rare. Genetica deţine secretele tratamentelor unor boli grave. În plus, bolile genetice rare fac tot mai multe ravagii. Circa patru milioane de oameni din UE sunt afectaţi de cancere rare, boli care au 186 de forme şi care reprezintă 22% din totalitatea cazurilor de maladii oncologice. Toate tipurile de cancer la copii sunt considerate cancere rare iar anual sunt diagnosticate, în UE, 27 de cazuri noi de cancere rare. În România, conform ultimelor statistici ale Ministerului Sănătăţii, în 2005 existau 354.572 pacienţi cu cancer, copii şi adulţi. Cancerele rare sunt incluse în categoria bolilor rare, definite în UE ca fiind boli cu o prevalenţă de mai puţin de cinci cazuri la 10.000 de persoane. Astfel, pacienţii cu forme rare de cancer se confruntă cu probleme speciale, privind diagnostic tardiv sau incorect, dificultăţi în găsirea de expertize clinice, acces dificil la tratamente adecvate, dificultăţi în realizarea unor studii clinice din cauza numărului mic de pacienţi, posibilă lipsă de interes în dezvoltarea de noi terapii, grad ridicat de incertitudine în procesul clinic de decizie, cât şi deficit de registre disponibile şi bănci de ţesuturi.

Omagiu ”părintelui” geneticii. Google şi-a modificat, ieri, logo-ul de pe pagina sa principală, pentru a celebra 189 de ani de la naşterea savantului Gregor Mendel, considerat ”părintele” geneticii moderne. Literele din noul logo al Google sunt formate din păstăi de mazăre, pentru că acestea au fost studiate multă vreme de savant. El a făcut o serie de experimente, între anii 1856 - 1863, ajungând, în cele din urmă, la stabilirea a ceea ce astăzi sunt cunoscute drept Legile Eredităţii ale lui Mendel. Johann Gregor Mendel, născut pe 20 iulie 1822, în Heizendorf bei Odrau, în Cehia, într-o familie de fermieri vorbitori de limbă germană, a fost pasionat de cercetare încă din copilărie. A studiat iniţial la Institutul de Filosofie din Olmütz, iar din 1851, la Universitatea din Viena, unde a studiat fizică, botanică, entomologie, paleontologie. Lucrarea sa ”Experienţe asupra hibridizării plantelor” a fost publicată în 1865, în jurnalul Societăţii de Istorie Naturală din Moravia, însă nu a avut un impact deosebit în comunitatea ştiinţifică. Mendel şi-a continuat însă cercetările genetice pe mazăre şi pe albine, creând chiar un hibrid de astfel de insecte dar şi pe alte noi specii de plante. A mai studiat astronomia şi meteorologia, fondând în 1865, Societatea Meteorologică Austriacă. Numit abate în 1866, Mendel a fost nevoit să-şi întrerupă activitatea ştiinţifică şi a murit ignorat de confraţii săi, la vârsta de 61 de ani, din cauza unei nefrite. În timpul vieţii, rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice în domeniul geneticii nu au fost acceptate iar după moartea sa, abatele care i-a succedat i-a ars lucrările din bibliotecă. Abia la începutul secolului XX i-au fost recunoscute meritele, după ce Hugo de Vries, Carl Erich Correns şi Erich von Tschermak au ajuns, în mod independent, la aceleaşi concluzii ca ale lui Gregor Mendel, redescoperind legile eredităţii. Redescoperirea acestor legi a stat la baza fondării geneticii moderne.