Nume importante în medicina românească, reunite în aceste zile în cadrul Școlii Internaționale de Vară de Neurologie, ajunsă la cea de-a IX-a ediție, ce se desfășoară la Eforie Nord, aduc vești îngrijorătoare, în special în rândul tinerilor. Preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), prof. dr. Dafin Mureşanu, a precizat că, în ultima perioadă, afecțiuni care erau depistate la persoane în vârstă sunt acum găsite la tineri. Este vorba despre scleroza multiplă, neuropatiile periferice, boala Parkinson, afecţiuni neurologice a căror incidenţă este în creştere. Și nu sunt singurele. Şi accidentul cerebral vascular (AVC) este o afecţiune întâlnită tot mai adesea la tinerii sub 30 de ani, în prezent peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC ischemic având vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, ceea ce înseamnă 20.000 de noi cazuri anual, în creştere de la 25% în 1990. Medicii spun că evenimentele negative din viaţa noastră au repercusiuni şi asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului şi favorizând apariţia bolilor. ”De exemplu, stresul poate duce la creşterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru AVC. AVC, pe lângă impactul lor asupra funcţiilor motorii şi senzoriale ale creierului, pot genera şi tulburări cognitive. Aşa cum am mai spus, unele boli neurodegenerative, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică şi coreea Huntington, au o importantă componentă genetică”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu. Sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, bogată în carbohidraţi şi grăsimi saturate, sunt dăunătoare şi în cazul bolilor neurodegenerative.

FACEȚI MIȘCARE! Dintr-o altă perspectivă, spun specialiștii, studii recente sugerează faptul că mersul pe jos în ritm alert, timp de 45 minute pe zi, cel puţin trei zile pe săptămână, se asociază cu îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor intelectuale, capacității de concentrare și a stării de sănătate în general. Şi în acest sens sunt multe dovezi ştiinţifice care au stabilit efectul benefic al activităţii fizice regulate asupra memoriei, capacităţii de concentrare şi a stării de sănătate, în general. Oamenii ar trebui să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei cât mai mult și pozitiv, să mențină o activitate cognitivă timp îndelungat (în special cititul) şi să desfăşoare activitate fizică moderată.

Școala Internaţională de Vară de Neurologie are loc în intervalul 7-10 iulie, la Eforie Nord. Evenimentul este organizat de Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky, prof. dr. Dafin Mureşanu, de la Universitatea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca , preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), și prof. dr. Ovidiu Băjenaru, de la Universitatea de Medicină si Farmacie „Carol Davila” din București, preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România (SNR). „Prioritatea noastră în ceea ce privește programele educaționale ale Școlii Internaționale de Neurologie este extinderea activităților spre ţările din estul geografic al Europei, țările asiatice și din America Latină. Avem înscrişi peste 120 de participanţi”, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu.

DESPRE SCLEROZA MULTIPLĂ Scleroza multiplă este o boală autoimună, o afecţiune cronică, inflamatorie și degenerativă a sistemului nervos central, ale cărei cauze nu sunt complet cunoscute şi pentru care nu există un tratament care să asigure vindecarea completă și definitivă. Debutul bolii are loc, în majoritatea cazurilor, între 20 și 30 de ani. La vârste de peste 50 de ani, boala afectează de două ori mai mult femeile decât bărbații. Se întâlneşte rareori şi la vârste sub 18 ani. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de scleroză multiplă a crescut semnificativ în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000. În România există aproximativ 6.000 - 7.000 de persoane care au scleroză multiplă, o prevalență de 32 - 34% la suta de mii de locuitori. ”Ceea ce știm sigur este că, astăzi, 2.700 de bolnavi cu scleroză multiplă beneficiază de tratament imuno-modulator la standarde mondiale. România are deja un registru național, prin grija Societății de Neurologie din România, care va fi operațional din a doua jumătate a anului viitor. Datele prezentate de Platforma Europeană a Sclerozei Multiple situează Ro¬mânia pe locul 27, din 33 de state din Europa, la capitolul servicii medicale acordate pacienţilor diag¬nosticaţi cu această boală invalidantă”, potrivit prof. dr. Dafin Mureşanu. „Simptomele obiș¬nuite includ: obo¬sea¬lă patologică, probleme de mobilitate, tulburări de coordonare, echilibru, sensibilitate, durere, tulburări cognitive, depresie și multe altele. Practic, aproape orice simptom sau semn neurologic poate fi prezent în scleroza multiplă. Deși nicăieri nu există un tratament-minune care să vindece boala, după îndelungi cercetări în domeniu, au fost create terapii care îmbunătăţesc semnificativ calitatea vieţii pacienţilor”, a adăugat profesorul. Aceleaşi statistici îngrijorătoare, care includ şi România, vizează neuropatiile periferice. De această dată, însă, factorii de risc sunt mai la îndemână, depistarea lor la vârste cât mai tinere având legătură cu stilul de viaţă: consum excesiv de alcool, deficienţe în alimentaţie, expunerea la substanţe toxice etc. Și în ceea ce priveşte boala Parkinson, vârsta la care aceasta ar putea să apară a scăzut în ultimii ani. Anual, la nivel mondial, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu această suferință, fiind a doua afecţiune neurodegenerativă, ca frecvenţă, după maladia Alzheimer. Deşi cel mai adesea se consideră că afectează predominant persoanele trecute de 65 de ani, trebuie precizat că poate surveni chiar şi în jurul vârstei de 20 ani.