Intrarea în insolvenţă, în ultimele 10 zile, a două agenţii de turism a dus la păgubirea a mii de consumatori şi la imposibilitatea ca aceştia să-şi recupereze integral sumele de bani plătite agenţiilor respective. Actuala formă de protecţie a consumatorilor de servicii turistice prin intermediul poliţelor de asigurare încheiate de către agenţiile de turism, ca obligaţie legală, nu asigură o protecţie financiară completă a consumatorilor în situaţia intrării în insolvenţă/faliment a agenţiilor de turism. Totodată, actualul sistem contravenţional, care prevede sancţiuni cuprinse între 400 şi 1.000 lei, nu oferă suficientă putere de coerciţie Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor şi Autorității Naționale pentru Turism (ANT) pentru a asigura gradul de ordine necesar unei bune desfăşurări a activităţilor din domeniul turismului. În acest sens, Asociația Pro Consumatori (APC) solicită Guvernului României adoptarea, de îndată, a unei Ordonanţe de Urgenţă care să prevadă constituirea unui fond de garantare a pachetelor de servicii turistice achitate, în avans, de consumatori. ”La o cifră de afaceri anuală de 1 miliard de euro a agenţiilor de turism din România, achitarea de către fiecare agenţie de turism a unei taxe anuale de 0,1% din cifra de afaceri ar duce la realizarea unui fond de garantare necesar despăgubirii consumatorilor ajunși în astfel de situaţii. Acest fond ar trebui gestionat de ANT, care să aibă posibilitatea legală să despăgubească consumatorii păgubiţi în maximum 10 zile calendaristice”, a precizat președintele APC, Costel Stanciu.

POLIȚELE DE ASIGURARE, INSUFICIENTE PENTRU DESPĂGUBIREA TURIȘTILOR

Agenţiile de turism sunt obligate să încheie poliţe de asigurare pentru acoperirea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti, în cazul insolvabilităţii sau falimentului, fără acestea fiindu-le imposibil să vândă servicii turistice. Problema este că suma asigurată este doar de 50.000 dolari pentru agențiile tour-operatoare și 10.000 dolari pentru agențiile detailiste, insuficient pentru acoperirea tuturor pagubelor provocate consumatorilor în cazul unui faliment, așa cum s-a dovedit în practică. Din acest motiv, se poate considera că Directiva 90/314/CEE privind pachetele de servicii turistice nu a fost transpusă în mod conform în legislația română, având în vedere faptul că art. 7 din Directivă stabilește că agenția de turism, în contract, ”trebuie să aducă garanții suficiente pentru a asigura, în caz de insolvență, rambursarea sumelor achitate de consumator”. Or, obligarea agențiilor de turism să încheie doar polițe de asigurare și limitarea acestora la 50.000 USD, respectiv 10.000 USD reprezintă o limitare a drepturilor stabilite prin Directivă, deci o transpunere neconformă. Mai multe informații cu privire la drepturile turiștilor atunci când își cumpără vacanțe prin intermediul agențiilor de turism puteți afla accesând site-ul APC (http://www.apc-romania.ro).