Dacă aveți un copil mic, v-ați pus cu siguranță problema, măcar o dată, dacă micuțul și-a format vocabularul la fel ca cei de vârsta lui. Dacă sunteți unul dintre părinții ai căror copii au început să vorbească mai târziu decât cei de vârsta lui, îngrijorarea este cu atât mai îndreptățită. Specialistul în logopedie din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Constanța, Vasile Ciubucă, a explicat că adevăratele motive de îngrijorare trebuie să apară dacă cel mic nu vorbește sau nu articulează bine cuvintele până spre vârsta de 4 ani - 4 ani și jumătate. ”Important este ca cel mic să frecventeze colectivitatea de la 3 - 4 ani, iar dacă timp de un an nu evoluează, este recomandat să se consulte un logoped. Este foarte important ca cel mic să fie împreună cu cei de vârsta lui”, a precizat logopedul constănțean. Familia și modul în care părinții comunică cu cel mic joacă un rol important în dezvoltarea limbajului copilului. ”Copilul, dacă nu îl stimulezi, nu acumulează și nu are cum să vorbească. Important este să comunici la nivelul lui de înțelegere. Dacă părintele lucrează 10 - 12 ore pe zi, iar când vine acasă se bucură că cel mic este liniștit în fața tabletei sau a televizorului și nu vorbește cu el, micuțul nu își va dezvolta vocabularul”, a explicat logopedul Vasile Ciubucă.

UNELE PROBLEME DE VORBIRE SE POT CORECTA ÎN CÂTEVA LUNI La cabinetul logopedului se corectează și acele tulburări de pronunție - așa că micuții rârâiți sau sâsâiți ar trebui să ajungă la specialist de la vârste mici -, dar și cele de ritm și fluență a vorbirii, precum bâlbâiala. ”La cabinetele interșcolare, ca cele din cadrul CJRAE, se lucrează în grupe de 2 - 4 copii, pe diferite tehnici de intervenție, în funcție de sunetele care trebuie corectate, în oglindă. Contează foarte mult experiența logopedului, pentru că trebuie să se coboare la nivelul copilului și trebuie să facă din ședințele de tratament o joacă”, a subliniat Ciubucă. Pentru corectarea sunetelor, pe lângă ședințele de tratament, părinții trebuie să lucreze acasă cu copiii, făcând diferite exerciții. ”Contează cât de mult se implică familia. Acasă, părintele trebuie să facă serii de silabe, cuvinte mono și bisilabice, joculețe și cântecele care au rolul de a le exersa articularea cuvintelor. Părinții sunt un fel de ajutor de logoped acasă, pentru că trebuie să continue tratamentul”, a explicat logopedul. Lucrând alături de specialist și cu sprijinul familiei, un copil își poate corecta problema de pronunție a unui sunet în aproximativ 3 luni, însă, dacă este vorba de corectarea mai multor sunete, intervenția se prelungește pe mai mulți ani. Totuși, intervenția trebuie să se facă în primii ani de viață, până în clasa a IV-a, pentru că, după această vârstă, copilul este deja format și își va corecta cu greu problemele de vorbire. ”Bâlbâiala are un tratament diferit, pentru că, pe lângă tratamentul logopedic, trebuie intervenit și cu psihoterapie, pentru că la copil sau în familie s-a produs ceva la nivel emoțional care a provocat această afecțiune. Se combină logopedia cu psihoterapia”, potrivit specialistului în logopedie.

TULBURĂRILE DE VORBIRE SUNT TOT MAI FRECVENTE LA COPII În ultimii 2 - 3 ani, specialiștii au constatat că tulburările de vorbire sunt tot mai frecvente în rândul copiilor, iar acest fapt este cauzat atât de programul tot mai încărcat al părinților, cât și de dezvoltarea tehnologiei. ”Este mult mai ușor să-i dau copilului o tabletă să se joace decât să mă joc eu, ca părinte, cu el, să ies afară, să îl scot în parc, să identific animalele domestice, să văd cum face cățelul sau pisica”, a subliniat logopedul.

În sistemul învățământului preuniversitar de stat, părinții și copiii beneficiază de tratament logopedic gratuit în cadrul centrelor și cabinetelor interșcolare, care funcționează în cadrul CJRAE. În județul Constanța există 14 centre logopedice, din care 6 în municipiu și restul în localitățile din mediul rural și urban. Potrivit datelor centralizate de CJRAE Constanța, în anul școlar 2014 - 2015 au fost examinați în grădinițe și școli gimnaziale 15.250 de elevi, dintre care 1.623 au fost identificați cu tulburări de limbaj. În urma intervențiilor la cabinet, 240 de copii au fost corectați în problemele de vorbire, cazurile a 353 de micuți au fost ameliorate, iar restul sunt în continuare în procesul de tratare.