Cum să furi în România - o poveste cu interlopi şi pile la nivel înalt

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Caracatiţa fraudei bancare de 22 milioane euro

Cum să furi în România - o poveste cu interlopi şi pile la nivel înalt

Eveniment 03 Noiembrie 2012 / 00:00 3132 accesări

CAZ FĂRĂ PRECEDENT Pile, relaţii, tupeu şi o bună cunoaştere a tuturor portiţelor legislative din România – sunt ingredientele principale cu care opera gruparea Stan - Ruse, acuzată că a furat peste 22 milioane euro de la bănci, prin contractarea de credite cu acte false. Cel puţin aşa arată rechizitoriul investigatorilor. Cercul relaţional era format din funcţionari cu rang înalt din Senat, ministerele Economiei şi Agriculturii, Fisc, AVAS şi, bineînţeles, Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, unde pila era chiar şeful instituţiei, Aurel Şaramet. Aici este de fapt cheia întregii investigaţii – cei implicaţi nu se mulţumeau cu puţin şi luau credite garantate 80% de stat! „Peste 80% din sistemul bancar românesc a fost cuprins de gruparea infracţională, plus încă o parte importantă din aparatul de stat”, spun procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care au emis propuneri de arestare pentru 33 de persoane, acuzate de înşelăciune şi spălare de bani, între care liderul Daniel Ruse, vicepreşedintele BRD, Claudiu Alexandru Cercel, şeful FNGCIMM, Aurel Şaramet (care va fi anchetat în libertate), fostul general DIE Florian Diaconescu şi mai mulţi angajaţi din aparatul de stat.

CUM FURAU Grupul Stan-Ruse înfiinţa sau prelua societăţi comerciale pe care le „cosmetiza”, iar ulterior le mărea artificial capitalul social, prin crearea unor situaţii financiare care să le facă eligibile la bănci. Se declarau cifre de afaceri şi profituri de milioane, un număr mare de angajaţi şi operaţiuni care atestau plata obligaţiilor aferente (DIICOT a găsit şi ştampile de la Fisc, prin care se validau situaţiile financiare inventate). Funcţionarii băncilor n-aveau cum să-şi dea seama că sunt traşi pe sfoară, întrucât verificările online pe care le efectuau, pe site-urile Fiscului şi ministerului Economiei, păreau în regulă. „Prin aplicaţiile la care au acces, băncile pot vedea doar declaraţiile persoanelor juridice”, notează procurorii DIICOT. Astfel, dacă o firmă-fantomă declara afaceri de un milion euro, profit de 300.000 euro, 50 de angajaţi şi contribuţiile plătite la zi, bancherii erau practic nevoiţi să dea creditul, dacă stăm să ne gândim la lipsa acută de clienţi bancabili. „Asta nu înseamnă că firma în cauză îşi şi achită obligaţiile aferente, respectiv cota de impozit, TVA şi CAS”, potrivit DIICOT, care precizează că toate documentele depuse de către membrii grupării la băncile de la care au obţinut finanţare sunt întocmite după acelaşi tipar, de către aceeaşi persoană, fiind folosite identităţi false. Grupul Stan-Ruse avea planuri mari, urmărind să atragă în mod ilicit şi fonduri europene, mai spun anchetatorii.

„Tovarăşe general! Şaramet, permiteţi să raportez”

Şeful FNGCIMM, Aurel Şaramet, i se adresa fostului general DIE Dragoş Diaconescu cu formula „tovarăşe general” şi se interesa dacă acesta are probleme, potrivit interceptărilor consemnate în dosarul DIICOT. O altă stenogramă publicată de DIICOT arată clar cum membrii grupului erau anunţaţi de funcţionarii băncilor când erau probleme cu creditele contractate ilicit. Iată o discuţie dintre Şaramet şi Diaconescu, din 2 iulie 2012:

Diaconescu: Să trăiţi !

Şaramet: Tovarăşe general Dragoş, să trăiţi ! Onoare muncii ! Şaramet, permiteţi să vă raportez!

Diaconescu: Şefu\' e o mare onoare că mă băgaţi în seamă. Să fiu al naibii!

Şaramet: Vă bag unde vreţi. Dar ce p.... mea, am auzit că ai necazuri !

Diaconescu: Am şefu\', dar sper s-o rezolv.

Şaramet: Acum, glumesc. Tu vorbeşti serios. Ce ai păţit?

Diaconescu: Păi, dacă îmi dai voie zilele astea ne vedem.

Şaramet: Cum să-ţi dau voie ? Mi-e dor să te văd!

Diaconescu: Hai! Spune când şi vin oriunde îmi spui.

Şaramet: Hai spune că te simţi bine şi că nu ai probleme.

Diaconescu: Păi!!! Cu capul nu o duc bine, în rest....

Şaramet: Lasă, cu capul nu o duce nimeni bine în ţara asta. Ha ha! Îţi doresc sănătate, ne vedem.

Diaconescu: În jurul prânzului, o jumate de oră. Te rog frumos!

Şaramet: Bine tati, bine.

Diaconescu: Mulţumesc mult.

Şaramet: Te pup

Isărescu: „Nu este o caracatiţă a bancherilor, ci un grup din afara sistemului”

Faptele anchetate de DIICOT vizează cel mult 0,08% din sistemul bancar, în niciun caz 80%, iar din informaţiile disponibile până acum rezultă că este vorba despre un grup infracţional din afara sistemului, şi nu de o caracatiţă a bancherilor, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Cum să fie vorba de 80%? Probabil 0,08%. Numai primele trei bănci au peste 2.000 de unităţi bancare. În dosarul DIICOT se vorbeşte doar despre 16 unităţi bancare, care nu au cum să reprezinte 80%”, a spus Isărescu, subliniind că supravegherea băncii centrale „este tare şi îşi face datoria”. Potrivit guvernatorului, trebuie evitată confuzia că BNR verifică fiecare credit în parte: „În cazul curent, rolul supravegherii BNR era să se asigure dacă băncile au sisteme antifraudă şi dacă ele funcţionează. După cum se vede, au funcţionat”. Şeful BNR este de acord însă că astfel de evenimente sunt periculoase pentru credibilitatea sistemului. Joi şi vineri, băncile s-au confruntat cu un val de întrebări din partea clienţilor, mulţi dintre ei întrebând dacă să-şi retragă sau nu banii depuşi.

Cum arăta caracatiţa anihilată de DIICOT

 Firme cu acte false şi situaţii fiscale cosmetizate, vizate de o angajată a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Ilfov

 Garanţii de stat de până la 80% din valoarea creditelor, oferite de şeful FNGCIMM, Aurel Şaramet

 Hoţii mergeau la bănci cu cărţi de identitate false şi erau avertizaţi din timp dacă erau probleme

 Vicepreşedintele BRD, Alexandru Cercel, a pus umărul la aprobarea mai multor împrumuturi uriaşe

 Consilierii din Ministerul Economiei îi învăţau pe infractori cum să fenteze legea şi îi consiliau pentru atragerea ilicită a fondurilor europene



12