Medicii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa continuă informările către populaţie privind prevenirea afecţiunilor specifice sezonului rece.

RECOMANDĂRI GENERALE. Printre recomandările generale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin gripă menţionăm: evitarea aglomerărilor umane; evitarea, pe cât posibil, a contactului cu persoanele bolnave; spălarea mâinilor tot timpul, mai ales după suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave; omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius); bolnavul va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut; aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 grade C; menţinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate; evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.

VACCINAREA ANTIGRIPALĂ. Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este vaccinarea antigripală. Imunizarea protejează persoana vaccinată numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor începând cu un an. Ea trebuie să fie efectuată în stare bună de sănătate, singură contraindicaţie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou. Perioada în care este bine să fie administrat vaccinul este în presezon, adică lunile octombrie-decembrie ale fiecărui an. Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compoziţia acestuia este stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală. Grupele de populaţie “ţintă” pentru programele speciale de vaccinare sunt reprezentate de: persoane cu risc crescut de complicaţii, aici fiind incluse persoanele în vârstă sau cu handicap, cele instituţionalizate, adulţii şi copiii cu afecţiuni cronice (cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale şi cu imunosupresie), persoanele cu vârste peste 65 de ani, copiii şi adolescenţii (între 6 luni şi 18 ani) cărora li se administrează medicaţie pe termen lung cu aspirină şi care sunt astfel expuşi riscului de a dezvolta sindrom Reye în urma unei infecţii gripale; persoane care, prin natura ocupaţiei, pot transmite gripa celor din categoria cu risc crescut, respectiv medicii, cadrele sanitare medii, personalul auxiliar din spitale şi unităţile sanitare ambulatorii (cu prioritate a celor din maternităţi, secţiile de terapie intensivă, staţii de salvare), salariaţii instituţiilor de ocrotire a copiilor şi bătrânilor şi cei ai unităţilor de bolnavi cronici, membrii familiilor (inclusiv copiii) care includ persoane în categoria cu risc crescut de complicaţii ale gripei.

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII A RECOMANDAT VACCINAREA TUTUROR PERSOANELOR INFECTATE CU HIV, DAR ŞI A CELOR CARE CĂLĂTORESC LA TROPICE SAU ÎN EMISFERA SUDICĂ, PRECUM ŞI A GRAVIDELOR ŞI COPIILOR MICI

În cazul gravidelor, vaccinul gripal se poate administra pe toată durata sarcinii. De reţinut că acesta nu dă reacţii adverse şi nu provoacă malformaţii ale fătului. Vaccinul poate fi administrat şi pe perioada alăptării. Ca şi contraindicaţii, medicii DSPJ precizează: vaccinul este interzis persoanelor cu manifestări alergice severe la ouă. În cazul pacienţilor cu boli febrile sau orice infecţii acute, administrarea trebuie amânată până la vindecarea acestora. Printre reacţiile adverse ce pot apărea, medicii subliniază: apariţia, la 6-12 ore, a unor reacţii secundare locale (la 30%-50% dintre vaccinaţi): durere, eritem (roşeaţă), induraţie (întărirea zonei respective), vânătaie (echimoză), care dispar spontan. Totodată, pot apărea reacţii generale (la 1%), precum febră, sub 39 de grade Celsius, de scurtă durată, dureri de cap, astenie. Foarte rar pot apărea reacţii alergice severe precum urticaria, rinita şi, cel mai grav, şocul anafilactic.