Aflat în plin scandal cu președintele Klaus Iohannis legat de proiectele de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, Guvernul își face timp pentru întocmirea bugetului țării pentru acest an. Administraţia Prezidenţială, de exemplu, dar şi unele servicii de informații au bugete mai mici anul acesta. Potrivit Ministerului Finanțelor, Iohannis va avea la dispoziție în acest an 46.311.000 de lei, cu 4% mai puțin decât a avut anul trecut, când Guvernul era condus de Dacian Cioloș. La capitolul bunuri și servicii, propunerea pentru 2017 pentru bugetul Administrației Prezidențiale este de 16.720.000 de lei, mai puțin cu 2,85% față de anul trecut, iar la cheltuieli de personal - 20.851.000 de lei, mai mult cu 2,41% față de 2016, notează agerpres.ro. Totodată, propunerea de buget pentru anul acesta pentru Administrația Prezidențială prevede la capitolul deplasări interne suma de 500.000 de lei, iar pentru deplasările în străinătate suma de 6.000.000 lei. În proiectul de buget pentru această instituție se propune și suma de 2.000 de lei pentru hrană pentru animale. Fondul președintelui este de 170.000 de lei, la fel ca anul trecut.

BUGETE MAI MICI PENTRU SIE, SPP, STS ȘI ANI

De bugete mai mici, față de 2016, vor avea parte în acest an Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Pază și Protecție (SPP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Proiectul de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice arată că SIE are previzionat pentru 2017 un buget de 247.061.000 de lei. Suma este mai mică cu 10,61% față de anul precedent. De asemenea, bugetul propus pentru SPP este de 156.486.000 de lei, mai mic cu 9,16% față de cel de anul trecut, în timp ce bugetul pentru STS este 270.119.000 de lei, mai mic cu 8,06% față de cel de anul trecut. Una dintre cele mai mari tăieri de fonduri s-a operat la Agenția Națională de Integritate, care va primi, în 2017, 21,69 milioane de lei, în scădere cu 25,97% față de anul 2016.

TĂIERI DE BANI LA PARLAMENT

De alocări de bani mai mici în 2017 față de 2016 au parte și cele două Camere ale Parlamentului. Camera Deputaților va avea în acest an un buget de 266,517 milioane de lei, în scădere cu 13,05% față de anul 2016, în timp ce Senatul va primi în acest an 122,176 milioane lei, în scădere cu 16,77% față de anul 2016.

BUGET URIAȘ PENTRU TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ

De partea cealaltă, la capitolul plusuri, Societatea Română de Televiziune (SRTv) este de departe cea mai câștigată instituție. Potrivit proiectului de buget prezentat de Ministerul Finanțelor, Televiziunea Română va primi în 2017 950,000 milioane de lei, în creștere cu 661,92% față de execuția preliminară din anul 2016. De asemenea, de un buget uriaș va avea parte și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), care are alocați în acest an 383,000 milioane de lei (+98,61%). Majorările celor două instituții media, finanțate integral de la stat, vin în contextul în care taxa Radio - TV nu mai este achitată direct de populație de la 1 ianuarie. Mai mulți bani va primi în acest an și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), al cărui buget este de 9,851 milioane de lei (+3,17%).

SRI ȘI DNA, DIN NOU PE CAI MARI

Analizând propunerea de buget pentru acest an, remarcăm faptul că bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) în 2017 este mai mare față de anul trecut. Concret, SRI va avea un buget de 1.899.747.000 de lei, în condițiile în care execuția preliminară pe anul precedent se ridică la 1.883.137.000 de lei. Creșterea este inexplicabilă, în condițiile în care atribuțiile Serviciului au fost reduse în ultima perioadă, SRI nemaiavând dreptul, printre altele, de a face interceptări în dosare penale. Principala finanțare pentru SRI vine de la stat, 1.896.604.000 de lei, adică 99,83% din totalul bugetului SRI, 0,02% din alocări provin din fonduri nerambursabile, iar 0,15% din venituri proprii. Estimările pentru anii următori indică, de asemenea, o creștere a alocărilor financiare către această instituție: 1.952.537.000 de lei pentru 2018, 2.007.343.000 de lei pentru 2019 și 2.061.042.000 de lei în 2020. De o alocare mai mare de bani a avut parte și DNA-ul Laurei Codruța Kovesi. Ea a cerut mai mulți bani, iar Guvernul Grindeanu pare că a acceptat. Direcția Națională Anticorupție va avea în 2017 un buget cu aproximativ 39% mai mare decât execuția bugetară din 2016, potrivit proiectului de buget pe 2017 publicat de Ministerul Finanțelor Publice. Concret, bugetul DNA pentru 2017 ar urma să fie de 165,2 milioane de lei, peste 37 milioane de euro, în condițiile în care procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a solicitat un buget de 35 - 40 de milioane de euro.

INVESTIŢII DE 4,2% DIN PIB, DEFICIT BUGETAR SUB 3%

Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetare se estimează că vor ajunge la 254,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor atinge 278,8 miliarde de lei. Investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016. Proiectul de buget pentru 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde de lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278,817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB. Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luați în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflație medie anuală de 1,4%, un câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB. Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor.

- Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public.

- De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

- Tot atunci,crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

- Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei la 520 de lei.

- De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.

- Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

- Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.

- Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate.

- La capitolul „Investiții”, alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

- Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016, care a fost de 3,9% din PIB.

- Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit.

- Începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.

- A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsura vizează stimularea creării de noi locuri de muncă și așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi.

- Reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe.

- Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale ce susțin mediul de afaceri, sectorul IMM - contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

- Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

În 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.

Un obiectiv este fundamentarea bugetului pe bază de programe care vor permite stabilitatea și predictibilitatea alocărilor bugetare. Va exista astfel o percepţie mai corectă, mai sistematică şi mai organizată asupra obiectivelor strategice şi a rezultatelor politicilor statului, o evaluare coerentă a felului în care s-au cheltuit banii publici în mod raţional și transparent pentru politici publice în interesul societăţii.

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 mld. de euro, iar pentru agricultură 1,18 mld. de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 mld. de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.